Oamenii-cheie din Republica Moldova: de la politicieni influenţi la artişti şi cercetători

Fie că activează în domeniul politic sau cel cultural, fie că sunt cântăreţi sau oameni de afaceri oamenii-cheie din Republica Moldova au influenţat şi influenţează domeniile lor de activitate.

Realizările cu care se mândresc, faptele pe care le fac sau greşelile pe care le comit ne fac să fim mândri, invidioşi sau să protestăm.

Oamenii-cheie din Republica Moldova: politicieni

Vladimir Voronin, liderul comuniştilor, a condus ţara cel mai mult - opt ani. Deşi înainte de orice scrutin parlamentar, pare că el va deveni istorie, totuşi, Voronin rămâne unul dintre oamenii-cheie din Republica Moldova, deciziile căruia au încă greutate. Chiar şi în prezent, după alegerile parlamentare din 30 noiembrie, comuniştii, în frunte cu Vladimir Voronin, sunt foarte aproape de a participa la învestirea unui guvern, după ce au participat la alegerea preşedintelui Parlamentului, propus de partidele democratice.

Iurie Leancă, premierul în exerciţiu al Republicii Moldova şi actualul candidat desemnat de preşedintele Nicolae Timofti la aceeaşi funcţie, conduce topurile din ultimele luni cu privire la cel mai influent politician. El a devenit unul din oamenii-cheie din Republica Moldova, după ce pe parcursul mandatului său ţara a obţinut regim liberalizat de vize şi a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Vladimir Plahotniuc, fostul prim-vicepreşedinte al Parlamentului şi actual deputat, a devenit unul din puţinii oameni-cheie din Republica Moldova încă din perioada când nu era în vizorul publicului larg. Mai întâi s-a lansat în politică, apoi ziarul Adevărul Moldova a scris despre faptul că Plahotniuc ar avea cetăţenie română, fiind înregistrat în România cu numele Ulinici. Presa a scris despre el că ar controla justiţia din Republica Moldova, că ar deţine mai multe instituţii de presă, cel mai luxos hotel din ţară „Nobil”, precum şi Hotelul Codru, companii de asigurări etc.

Oamenii-cheie din Republica Moldova: cântăreţi

Dan Bălan, cântăreţ şi producător, este fostul membru al trupei O-zone. El a dus faima ţării peste hotarele ei atât în componenţa O-zone, cât şi ca interpret solo. Piesa „Dragostea din tei” a răsunat şi răsună pe toate meridianele - de la San Francisco până la Tokyo. În prezent, locuieşte în SUA, unde colaborează cu mai mulţi producători cunoscuţi.

Valentina Naforniţă s-a născut în satul Cuhneşti, raionul Glodeni şi a devenit cunoscută în Republica Moldova după ce a câştigat, în anul 2011, concursul BBC Cardiff Singer of the World. Valentina Naforniţă este cântăreaţă de operă, solistă la Opera Naţională din Bucureşti şia a Operei de Stat din Viena.

Oamenii-cheie din Republica Moldova: cercetători

Iurie Colesnic este istoric literar, politician şi scriitor din Republica Moldova. Este cunoscut pentru volumele „Basarabia necunoscută”, în care a descoperit şi a descris momente, personalităţi şiş perioade demult uitate din istoria ţinutului nostru. Tot el este autorul unor volume unice despre istoria Chişinăului istoric şi personalităţile care au stat la baza dezvoltării capitalei Republicii Moldova.

Academicianul Gheorghe Ghidirim este medic-chirurg, profesor universitar. A investigat una din problemele controversate şi dificle ale sănătăţii omului - pancreatita acută. Împreună cu savantul rus, Vladimir Filin, au schimbat concepţia despre evoluţia acestei maladii şi, mai ales, a pledat pentru temporizarea actului operator, ceea ce a dus la micşorarea substanţială a mortalităţii în acest grup de pacienţi. Activitatea sa este înalt apreciată şi de stat prin conferirea, în 2000, a Ordinului Gloria Muncii, iar în 2005 este decorat cu Ordinul Republicii, laureat al medaliilor „Dimitrie Cantemir” (1999) şi „Nicolae Testemiţanu”(2004).

Vlad Pohilă este scriitor, publicist şi traducător. Licenţiat al secţiei de ziaristică din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii de Stat din Moldova (1975), urmează la Moscova Cursurile de muzeistică şi studiul artelor (1976), face studii de doctorat în lingvistică (specializarea - istoria limbii prin prisma scrisului / ortografiei) - la Institutul de limbă şi literatură al Academiei de Ştiinţe din Chişinău (1983-1987). Între 1975 şi 1981 lucrează ca ghid şi interpret în turism, specializat pentru marile muzee de arte din Moscova şi Leningrad (Sankt Petersburg). În acest timp, pe lângă rusă şi franceză, studiază mai multe limbi slave (bulgară, sârbă-croată, polonă, cehă) şi baltice (lituaniană, letonă) precum şi culturile acestor popoare. A colaborat cu majoritatea ziarelor şi revistelor de limba română din Chişinău; la Romania Libera din Bucureşti, 24 de ore din Iaşi; Arcaşul şi Concordia din Cernăuţi; Radioul Naţional al Moldovei, Radio Antena C, TV Moldova, Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Radio Europa Liberă, BBC. Ca redactor-stilizator, a colaborat la mai multe edituri din Chişinau (circa 70 de cărţi redactate). A tradus peste 20 de cărţi de artă şi ghiduri ale unor localităţi din Republica Moldova. A redactat circa 100 de manuscrise – viitoare cărţi de literatură artistică. Activitatea lui Vlad Pohilă este mult apreciată în cercurile intelectuale, şi nu numai. Este semnificativă nota pe care i-a dat-o Grigore Vieru: „Un remarcabil lingvist, dar şi strălucit publicist este Vlad Pohilă, care s-a ascuns în adâncul unei modestii rar întâlnită la noi”.

Mihai Cimpoi este autor a 60 de studii şi eseuri monografice, a peste 3000 de studii şi articole apărute în publicaţiile literare din spaţiul românesc şi de peste hotare, dar şi a peste 200 de studii de prezentare a literaturii române apărute în Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Turcia, Grecia, Rusia, Letonia, Lituania, Ucraina ş.a. Este membru de onoare al Academiei Române, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, membru al Uniunii Scriitorilor din România şi membru al Organizaţiei Mondiale a Scriitorilor PEN. Mihai Cimpoi este autorul unor opere fundamentale, cum ar fi: „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia“ (în mai multe ediţii) şi „Mihai Eminescu. Dicţionar Enciclopedic" - o lucrare monumentală unică. Mihai Cimpoi este autorul şi realizatorul proiectului de durată „Congresul Mondial al Eminescologilor", lansat în 2012 şi devenit o tradiţie. În anul 2012 Nicolae Timofti i-a conferit lui Mihai Cimpoi titlu onorific „Om Emerit".