O lună de proteste. Cum au evoluat evenimentele din Piaţa Marii Adunări Naţionale

Protestul din 4 octombrie. FOTO Alexandru Tarlev

Astăzi, se împlineşte o lună de la permanentizarea protestelor din Piaţa Marii Adunări Naţionale. Pe 6 septembrie, după o manifestaţie de amploare în centrul oraşului, susţinătorii Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr” au amplasat mai multe corturi în faţa Guvernului şi s-au arătat hotărâţi să rămână aici „până la capăt”.

Protestul organizat de Platforma „DA” a fost permanentizat în urma manifestaţiei din 6 septembrie 2015 atunci când, potrivit organizatorilor, în Piaţa Marii Adunări Naţionale s-ar fi adunat peste o sută de mii de persoane. Cifrele vehiculate de autorităţi oscilau însă între 40-50 de mii. Atunci a fost desemnat un grup de reprezentare mandatat să negocieze cu autorităţile şi a fost adoptată o rezoluţie prin care se cere demisia conducerii Republicii Moldova. În PMAN au fost instalate circa 300 de corturi şi permanenţa protestului este asigurată de aproximativ 1000 de oameni care stau în piaţă zi şi noapte. 

Protestele din Moldova, în vizorul presei internaţionale

Despre protestele din 6 septembrie s-a aflat în întreaga lume. Euronews transmitea că în cea mai săracă ţară din Europa oamenii au protestat împotriva oligarhiei şi au cerut întoarcerea miliardului furat din trei bănci din Republica Moldova. BBC a scris că oamenii au organizat la Chişinău cel mai mare protest din 1990 încoace şi au cerut demisia şefului statului şi organizarea alegerilor parlamentare anticipate nu mai târziu de martie 2016. Şi Vladimir Putin este informat despre evenimentele din Republica Moldova, scria agenţia de presă TASS, cu referire la declaraţia lui Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus. „Preşedintele, desigur, cunoaşte ce se întâmplă. Urmărim cu atenţie situaţia din Republica Moldova”, a declarat atunci Peskov.

Un oraş al demnităţii

Protestul permanent din Piaţa Marii Adunări Naţionale s-a transformat uşor în Oraşul Demnităţii. La peste două săptămâni de la înfiinţare, acesta era deja împărţit în cartiere, avea sistem de menajare a deşeurilor, un sistem de securitate, cantină funcţională şi un punct medical. Orăşelul format din corturi este împărţit în trei cartiere, fiecare având responsabili de securitate, aprovizionare, ordine şi igienă. Oamenii spuneau că nu vor părăsi Piaţa decât atunci când revendicările lor vor fi luate în seamă de autorităţi. Printre protestatari se găsesc oameni de toate vârstele şi categoriile sociale.

Greve şi marşuri automobilistice

Protestatarii au pichetat de-a lungul timpului mai multe instituţii publice, printre care Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), Guvernul, Preşedinţia şi Parlamentul. Pe 20 septembrie, Platforma „DA” a organizat un marş automobilistic prin Chişinău la care au participat sute de maşini, şoferii venind din diferite colţuri ale Republicii Moldova. Protestatarii s-au adunat în sectorul Telecentru al Capitalei sub podul de lângă televiziunea publică, unde s-au înarmat cu drapele ale Republicii Moldova şi Uniunii Europene. Claxonând, aceştia au străbătut toate sectoarele oraşului deplasându-se pe principalele străzi din Chişinău. În această perioadă, liderii Platformei „DA” s-au întâlnit cu prim-ministrul Valeriu Streleţ, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, dar şi cu preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti. Aceştia din urmă s-au arătat disponibili să comunice cu protestatarii şi să ajungă la un numitor comun, dar au precizat că nu îşi vor da demisia, întrucât acest lucru ar duce la declanşarea unui haos în ţară. 

Apariţia Orăşelului Victoriei

Renato Usatîi şi Igor Dodon au început un nou protest în faţa Parlamentului, unde şi-au instalat de asemenea corturi. Orăşelul Victoriei este o clonă nereuşită a Orăşelului Demnităţii, a fost verdictul prompt al celor din Piaţa Marii Adunări Naţionale care consideră că protestul lor „e mai simpatic” decât cel din scuarul Parlamentului. Se pare că cele două tabere se vizitează regulat fiind curioşi să afle ce mănâncă şi cu ce se învelesc adversarii.

Reacţia AIE 3

Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Democrat din Moldova şi Partidul Liberal din Moldova care au constituit Alianţa pentru Integrare Europeană 3 au reacţionat la protestele antiguvernamentale printr-o declaraţie comună. Cele trei partide cer oamenilor răbdare. „AIE 3 condamnă „traseismul politic, scenariile şi solicitările cu caracter radical şi distructiv, promovate recent în spaţiul public de către forţe politice netransparente, care ar risca intrarea Republicii Moldova într-o spirală periculoasă a tensiunilor de stradă şi într-o criză politică şi instituţională”, se arată în declaraţia oficială a acestora.

Protest cu îmbrânceli

Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr” urma să organizeze o altă Mare Adunare Naţională pe 27 septembrie, dar aceasta a fost amânată. Astfel, pe 27 septembrie centrul Chişinăului a fost dominat de steagurile roşii ale socialiştilor care au fost secondaţi la protest de susţinătorii primarului de Bălţi Renato Usatîi. Platforma „DA” a organizat un alt protest de amploare pe 4 octombrie care s-a soldat cu îmbrânceli şi violenţe. Câteva zeci de protestatari ai Platformei au mers la sediul firmei Global Buisness Centre, deţinută de Vlad Plahotniuc. Protestatarii au spart cordonul de poliţişti şi s-au îmbrâncit cu forţele de ordine, încercând să dărâme gardul din jurul clădirii. Tot pe 4 octombrie „Tinerii Moldovei” au anunţat că se retrag din Piaţa Marii Adunări Naţionale.