Moldovenii spun că nu ar susţine alipirea regiunii transnistrene la Federaţia Rusă, dar continuă să oscileze între Vest şi Est

Majoritatea cetăţenilor cred că lucrurile în Moldova merg într-o direcţie greşită FOTO: Adevărul

Moldovenii au tot mai multă încredere în coaliţia de la guvernare, în timp ce opoziţia comunistă pierde din popularitate. Totuşi, PCRM se menţine în fruntea topului partidelor în care oamenii au încredere, arată ultimul Barometru al Opiniei Publice, lansat ieri la Chişinău

Ca şi în anii precedenţi, liderul comuniştilor Vladimir Voronin conduce topul politicienilor în care cetăţenii au încredere, deşi a căzut dramatic faţă de sondajul din toamna trecută – de la 21% la 14%. În schimb, cel care îl urmează, premierul liberal-democrat Iurie Leancă, a urcat în clasamentul încrederii la 10%, faţă de 5% cu cât era creditat acum jumătate de an de respondenţi, la întrebarea deschisă. În primii cinci mai sunt preşedintele PD, Marian Lupu, cel al PLDM, Vlad Filat, ambii cu câte 5%, şi primarul liberal al Capitalei Dorin Chirtoacă, cu 4%. Şeful statului, Nicolae Timofti, este abia pe locul opt, cu 1%.

Cu totul altul e tabloul atunci când respondenţii sunt puşi să aleagă dintr-o listă de politicieni în care au cea mai mare înceredere. Surpriza a produs-o Iurie Leancă, urcând pe primul loc, cu 49% (în toamnă era pe trei, cu 33%). Pe doi, la fel în creştere, este Dorin Chirtoacă (40%), iar pe trei a coborât Vladimir Voronin (34%), care la precedentul sondaj conducea la acest capitol. A crescut încrederea atât în actualul premier, cât şi în echipa pe care o conduce, precum şi în cele mai importante instituţii ale statului – Preşedinţia şi Parlamentul.

ACELEAŞI PARTIDE AR ACCEDE ÎN PARLAMENT

Deşi în scădere faţă de barometrul din noiembrie 2013, PCRM se bucură în continuare de cea mai mare încredere din partea populaţiei (34%), urmat la distanţă mică de PLDM (32%), PD (28%) şi PL (28%). Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, pentru comunişti ar vota 24% din populaţie, liberal-democraţii ar lua 15%, democraţi şi liberalii – câte 8%. Astfel, fosta Alianţă pentru Integrare Europeană ar acumula 31% din voturi. PCRM e şi în fruntea listei partidelor pentru care alegătorii nu ar vota în niciun caz (25%).

Sondajul mai relevă că mai mult de jumătate din respondenţi ar vrea ca ţara să fie guvernată de un singur partid. Totodată, 37% sunt indecişi, neavând o opţiune clară de vot sau certitudinea că vor ieşi la alegeri.

VESTUL ŞI ESTUL, LA EGAL

Pe plan extern, jumătate din populaţia ţării consideră că relaţia Republicii Moldova cu Federaţia Rusă este rea, iar cea cu România, Ucraina, SUA şi UE este bună, în opinia majorităţii.

În cazul unui referendum privind aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, 44% ar vota pentru, iar 37% - împotrivă. Totodată, 45% ar opta pentru aderarea statului la Uniunea Vamală, în timp ce 34% s-ar declara contra. Dacă, totuşi, ar trebui de ales între cele două, 29% din cetăţeni ar alege Vestul, 22% s-ar orienta spre Est, în timp ce 33% sunt indecişi. În acelaşi timp, fiecare al doilea moldovean spune că ar vota împotriva aderării Moldovei la NATO.

SĂRĂCIA ŞI CORUPŢIA, CELE MAI MARI PROBLEME

Sondajul, efectuat în martie – aprilie 2014 pe un eşantion de 1.115 de persoane, arată că lucrurile merg pe o direcţie greşită în viziunea a 68% din populaţie. Pe majoritatea îi îngrijorează preţurile, sărăcia, viitorul copiilor, şomajul şi corupţia şi cred că nivelul de trai, dezvoltarea economiei şi lupta cu corupţia necesită rezolvare rapidă şi atenţie sporită din partea autorităţilor. De altfel, actuala situaţie economică îi nemulţumeşte pe mai bine de jumătate din cetăţeni, iar 25% privesc cu suspiciune spre viitor, considerând că situaţia economică peste un an va fi mai rea decât în prezent.

Directorul Institutului pentru Politici Publice, Arcadie Barbăroşie, consideră că îmbunătăţirea imaginii partidelor de la guvernare se datorează „viitoarei semnări a Acordului de Asociere cu UE, regimului fără vize, creşterii pensiilor şi salariilor, creşterii economice de anul trecut“. „Un factor important sunt multiplele vizite ale oficialilor străini. Partidele de la guvernare au ieşit cu mesaje pozitive, iar PCRM s-a manifestat mai puţin pozitiv în ultima perioadă, de aceea, probabil, a mai pierdut din încredere“, a explicat Barbăroşie. 

„Concluzionăm că a scăzut sau creşte mai puţin ratingul politicienilor care sunt mai puţin atacaţi, împotriva cărora sunt mai puţine date compromiţătoare, fie ele veridice sau nu. Impresia care se creează în spaţiul public contează“, a comentat şi analistul Viorel Ciubotaru. 

Conflictul ruso-ucrainean s-ar putea extinde şi la noi

Majoritatea cetăţenilor nu ar susţine alipirea regiunii transnistrene la Federaţia Rusă, iar 40% sunt ferm convinşi că scenariul Crimeii nu e posibil în stânga Nistrului. Mai mult de o treime din respondenţi nu susţin protestele de la Kiev din perioada noiembrie 2013 – februarie 2014,  în timp ce peste jumătate spun că că le susţin – într-o măsură mai mare sau mai mică. O treime dintre ei consideră că în Ucraina a avut loc o lovitură de stat (opinie împărtăşită de jumătate din respondenţii de etnie ucraineană).

Totodată, fiecare al patrulea afirmă că intervenţia militară a Rusiei în Crimeea a fost justificată, 40% susţin decizia de includere a peninsulei în componenţa statului rus şi fiecare al doilea e sigur că această decizie reprezintă voinţa liber exprimată a populaţiei. Mai mult de jumătate din cetăţeni cred că riscul izbucnirii unui război între Rusia şi Ucraina este mare şi foarte mare, iar peste 40% consideră că conflictul s-ar putea extinde şi în Moldova. 21% din respondenţi susţin că vor lupta pentru ţară dacă va începe războiul, 10% vor părăsi ţara, iar 28% declară că nu vor face nimic.

Vorbesc „Moldoveneasca“

60% dintre respondenţi consideră că denumirea corectă a limbii oficiale a ţării este moldovenească şi doar 37% spun că este româna. Pentru prima variantă optează în special oamenii de la sate, cu vârsta de după 45 de ani şi un nivel scăzut de studii.

Poliţa nu îşi justifică preţul

70% din respondenţi sunt de părerea că poliţa de asigurare nu îşi justifică preţul, în timp ce aproape jumătate susţin că nu beneficiază deloc de servicii gratuite în baza poliţei. Unu din patru oferă medicilor „mulţumiri“ în bani sau cadouri, sumele variind de la 83 de lei la 480 de lei.

Informare de la TV şi din internet

Televiziunea rămâne cea mai importantă sursă de informare pentru peste 80% din cetăţeni, iar internetul se menţine pe locul doi, cu circa 35%. Urmează radioul, ziarele şi prietenii sau vecinii, de la care se informează 14% din populaţie.

Încrederea în biserică

Biserica este instituţia care se bucură de cea mai multă încredere din partea oamenilor, fiind urmată de mass-media, primărie şi armată. La celălalt capăt s-au clasat partidele politice, justiţia, sindicatele şi poliţia.