Manevrele Moscovei blochează apropierea europeană a Chişinăului

Războiul din Ucraina a trasat o linie de sânge, semnalul Moscovei fiind că integrarea europeană a fostelor state sovietice riscă să arunce în aer întreaga regiune. Săptămâna viitoare la Riga va fi discutată revizuirea Politicii Europene de Vecinătate, posibilitatea aderării la UE a Republicii Moldova fiind din ce în ce mai mult pusă sub semnul întrebării din cauza manevrelor Rusiei în regiune.

Conflictul în desfăşurare în Ucraina este ţinut în loc doar de fragilul armistiţiu de la Minsk, armistiţiu care nu este respectat cu stricteţe. Spectrul fricii domină fostele state sovietice de la răsăritul Uniunii Europene şi aceeaşi frică pare să domine discuţiile din jurul revizuirii Politicii Europene de Vecinătate.

Cazul Belarus: vrem bani fără reforme

În cadrul unei întâlniri din luna aprilie cu comisarul Johannes Hahn, preşedintele Belarus Aleksandr Lukaşenko a subliniat că Parteneriatul Estic al Uniunii Europene trebuie modificat astfel încât să răspundă nevoilor ţărilor cărora li se adresează. ”Ar fi bine ca Parteneriatul Estic să îşi schimbe accentul de pe politică pe chestiuni concrete de cooperare economică”, a declarat Lukaşenko la sfârşitul întrevederii cu Johannes Hahn.

Sugestia de schimbare a accentului de pe politică pe colaborare economică în relaţia UE-Belarus a fost interpretată diferit de secretarul general al partidului Narodnaia Hramada din Belarus, Serghei Skrabeţ. Acesta a subliniat într-un interviu pentru Belaruskaia Pravda că participarea Belarus la parteneriatul cu UE nu este împiedicată doar de oficialii din Minsk, ci şi de Rusia. Skrabeţ a declarat că guvernarea de la Minsk se teme să nu sufere soarta Ucrainei în cazul în care ar încerca o relaţie mai aprofundată cu Uniunea Europeană. ”Poate că Johannes Hahn nu ştie de existenţa deţinuţilor politici din Belarus?” s-a întrebat Skrabeţ în interviul amintit.

Adaptare la condiţii

Uniunea Europeană trebuie să propună un alt format pentru ţările Parteneriatului Estic care nu sunt cointeresate în integrarea mai strânsă cu Uniunea Europeană, a afirmat Johannes Hahn la începutul acestei săptămâni. Ţările avute în vedere sunt Armenia, Azerbaidjan şi Belarus. „Trebuie să facem mai multe, dar şi să recunoaştem că partenerii noştri (din Parteneriatul Estinc, -n.r.) sunt foarte diferiţi. Unii doresc integrarea mai strânsă cu noi, şi în acest caz trebuie să ne gândim la următorii paşi posibili. În interiorul Uniunii Europene se duc dezbateri pe acest subiect delicat. Alţii doresc altfel de relaţii, şi pentru asta trebuie să ne gândim la cel mai bun mod în care am putea continua relaţia, poate, într-un format nou, pe care încă ar trebui să-l creăm”, a spus Johannes Hahn.

Schimbarea la faţă a Chişinăului

Există în acest moment o ”oboseală europeană” şi la Chişinău. Sloganul din campania electorală din 2014 promovat de comuniştii conduşi de Vladimir Voronin a fost renegocierea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova. Socialiştii conduşi de Igor Dodon cer deschis anularea Acordului de Asociere. În condiţiile apropierii unei crize economice din ce în ce mai ameninţătoare şi a lipsei unei majorităţi parlamentare clare, guvernarea pro-europeană de la Chişinău îşi promovează din ce în ce mai greu agenda.

Analistul Fundaţiei Universitare a Mării Negre George Scarlat apreciază că după eşecul reformelor din statele Politicii Europene de Vecinătate extinderea UE spre Est a devenit o perspectivă tot mai îndepărtată. „În Republica Moldova reformele s-au împotmolit din cauza lipsei de voinţă politică, incapacităţii administrative şi corupţiei. Reprezentanţii UE au fost şocaţi de dimensiunea unor fapte de criminalitate organizată, cum ar fi spălarea cu complicitatea unor judecători din Republica Moldova a sumei fabuloase de 20 miliarde dolari aparţinând unor entităţi ruse, sau devalizarea Băncii de Economii şi a altor două bănci, prejudiciul fiind estimat la cel puţin un miliard de euro. Integrarea europeană nu mai poate constitui principalul „proiect de ţară”, nu doar din cauza factorilor interni şi externi care pun sub semnul întrebării aderarea într-un viitor previzibil a Republicii Moldova la UE, ci şi pentru că politicienii pro-europeni, pierzându-şi credibilitatea, au compromis într-o oarecare măsură şi ideea de „parcurs european” cu care s-au identificat până în prezent. Numai că „mesianismul” impune înlocuirea unui „proiect de ţară” cu altul. Republica Moldova trebuie să aibă mereu o perspectivă care să anime cetăţenii. Proiectul reintegrării Republicii Moldova cu Transnistria va pune în umbră proiectul european de ţară”, mai apreciază George Scarlat.

Ce vrea Parlamentul European?

Proiectul de raport pentru revizuirea Politicii Europene de vecinătate, alcătuit de slovacul Eduard Kukan subliniază necesitatea abordării diferenţiate a statelor din estul Europei, lipsa resurselor financiare şi lasă deschisă portiţa unei eventuale aderări într-un viitor neprecizat.

”Evenimentele politice din vecinătate au demonstrat că UE trebuie să îşi reconsidere relaţiile cu vecinii săi, luând în considerare diferitele realităţi interne şi externe”, se arată în raportul citat. Pentru Republica Moldova este importantă prevederea prin care este păstrată posibilitatea aderării la UE: ”Politica de extindere şi politica de vecinătate sunt două chestiuni diferite cu obiective diferite, reafirmăm faptul că ţările membre ale Politicii Europene de Vecinătate pot depune cerere de aderare la UE dacă îndeplinesc criteriile şi condiţiile necesare”.

Pesimismul raportorului

Referindu-se la resetarea Politicii Europene de Vecinătate, eurodeputatul slova Eduard Kukan a declarat pentru radio Europa Liberă: ”Desigur, dorim să avem o cooperare bună cu partenerii estici. Cel mai important cuvânt din noul raport va fi diferenţiere. Asta înseamnă că ţările de la graniţa noastră estică sunt diferite şi îşi doresc să se implice în mod diferit în relaţia cu UE. Unele dintre ele se văd în viitor membre ale UE. Altele sunt interesate doar în cooperare economică. UE va pregăti instrumente pentru fiecare caz în parte. Ar trebui să încercăm să stablim cu aceste ţări (Armenia, Azerbaijan si Belarus) acorduri sectoriale. Aceasta va fi cea mai importanta diferenţă faţă de politica actuală de vecinătate”.

Extinderea, amânată un deceniu

Comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri pentru extindere, Johannes Hahn a anunţat că în următorii 10 ani „nu vor exista primiri în U.E.”. Oficialul european a anunţat că discuţiile cu ţările interesate vor continua. „În următorii 10 ani nu vor exista primiri în U.E.”, a declarat Hahn, adăugând că, „din cauza circumstanţelor”, admiterea în Uniunea Europeană în această perioadă ar fi „nerealistă”. „Trebuie să acţionăm în aşa fel încât toată lumea să înţeleagă că noul membru este unul foarte valoros şi nu doar unul de cheltuieli suplimen¬tare”, a explicat comisarul european.

Ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu a replicat că UE nu se poate aştepta ca statele din Parteneriatul Estic să facă „eforturi substanţiale de transformare” fără a li se oferi o perspectivă clară de integrare. „Nu ne putem aştepta ca partenerii noştri să treacă prin procese de transformare substanţială şi să le cerem să facă acest efort fără să le oferim o perspectivă clară privind destinaţia finală pe care ei înşişi şi-au asumat-o, şi anume integrarea europeană”, a afirmat Aurescu la dezbaterea „Contribuţia României la modernizarea Politicii Europene de Vecinătate şi la abordarea U.E. privind Parteneriatul Estic”, organizată de Ministerul Afacerilor Externe. „Noi vorbim despre dialog, şi nu despre politici de forţă. Prin dialog, însă, suntem convinşi că se poate soluţiona orice divergenţă de opinie”, a mai spus Aurescu.

Interpelare din Parlamentul European

Eurodeputatul socialist Andi Cristea l-a interpelat pe Johannes Hahn în următorii termeni: ”Domnule comisar, vă adresez rugămintea să ne oferiţi detalii suplimentare cu privire la declaraţia dumneavoastră că nu va exista o extindere a UE în următorii 10 ani, având în vedere limitele mandatului dumneavoastră instituţional, şi anume de cinci ani”. Comisia pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului European s-a întrunit săptămâna trecută pentru a discuta dosarul revizuirii Politicii Europene de Vecinătate. Cu această ocazie eurodeputatul Andi Cristea a subliniat faptul că statele din vecinătatea estică a UE, spre deosebire de vecinătatea sudică a Uniunii Europene, sunt singurele care pot avea pespectivă europeană având în vedere situarea lor geografică, pe continentul european. ”Suntem martorii unor divergenţe majore la nivelul aspiraţiilor ce vin din est. Avem datoria să facem mai mult pentru acele state care au ambiţii europene reale şi tangibile. Mă lupt ca versiunea finală a textului să conţină ideea că este necesară oferirea perspectivei europene ţărilor premiante din Parteneriatul Estic, în special Republicii Moldova. Este o prioritate profesională pentru mine, ca avocat corect al Republicii Moldova şi al drumului său european, să obţin această recunoaştere din partea Parlamentului European”, a declarat Cristea.

Bani europeni pentru Republica Moldova

Uniunea Europeană va aloca 150 de milioane de euro Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei pentru a ajuta mediile de afaceri din aceste ţări să se adapteze acordurilor de asociere cu Blocul comunitar, anunţă Johannes Hahn, comisarul european pentru Extindere şi Politici de vecinătate. Johannes Hahn a făcut aceste declaraţii după întrevederea pe care a avut-o luni, la Bruxelles, cu preşedintele Georgiei, Ghiorghi Margvelaşvili.

"Trebuie să pregătim aceste ţări, mediile de afaceri - în principal întreprinderile mici şi mijlocii - pentru a putea răspunde cu succes cerinţelor din zona de liber-schimb", a declarat Hahn, potrivit presei georgiene. Republica Moldova, Georgia şi Ucraina ar urma să primească în total fonduri de 1,5 miliarde de euro după ce au semnat cu UE acorduri de asociere care prevăd crearea unor zone de liber-schimb.