INTERVIU Siim Kallas, comisarul european pentru Transporturi:  „Calitatea drumurilor nu poate fi schimbată peste noapte“

Comisarul Siim Kallas s-a întâlnit la Chişinău cu mai mulţi transportatori FOTO: Tudor Iovu

Aflat într-o vizită oficială la Chişinău săptămâna trecută, responsabilul european pentru transporturi ne-a spus care vor fi priorităţile Moldovei în acest domeniu odată cu asocierea la UE

„Adevărul“: Domnule comisar, ce schimbări se vor produce în domeniul transportului după ce Moldova va semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană?

Siim Kallas: Vor fi multe schimbări, dar şi multă muncă. O parte din această muncă a fost deja făcută, pentru că fără un set de acte legislative adoptate semnarea Acordului ar fi imposibilă. Ulterior, urmează un lung proces de implementare. Cea mai grea sarcină este modificarea cadrului legal, care necesită angajamente, activităţi practice şi încrederea că lucrurile pot fi făcute altfel. Ţările care şi-au schimbat cu succes legislaţia au avut doar de câştigat. Astfel poţi lupta cu corupţia şi să creezi un mediu favorabil competiţiei corecte între investitori. În domeniul transportului, contează existenţa cadrului legal ce vizează siguranţa şi putem spune că Moldova îşi îndeplineşte satisfăcător angajamentele.

După semnare, va creşte numărul proiectelor finanţate de UE în ţara noastră?

Volumul fondurilor disponibile este, mai mult sau mai puţin, acelaşi şi nu ne aşteptăm ca sumele să crească pentru statele vecine, luate în ansamblu. De şapte ani, de când s-a adoptat cadrul financiar multianual 2007-2013, foarte mulţi bani sunt disponibili ţărilor precum Moldova în cadrul politicilor de vecinătate. De asemenea, puteţi beneficia de resurse ale altor instituţii financiare, cum ar fi Banca Europeană pentru Investiţii. Încurajez ţara voastră să depună eforturi pentru a profita de toate oportunităţile.

Pe dezvoltarea cărui tip de transport ar trebui să se concentreze statul nostru, în următorii ani?

Cred că în ţări ca Moldova transportul rutier este cel mai important, atât sub aspectul businessului, cât şi a dinamicii circulaţiei. Drumurile sunt cel mai aproape de oameni, iar sporirea calităţii lor şi a siguranţei în trafic sunt extrem de importante. Acordul privind serviciile aeriene, semnat în 2012, a făcut un pas mare în acest sens: conexiuni mai bune, deschidere pentru oameni, aveţi câteva companii aeriene care operează astăzi pe piaţă. În politicile legate de circulaţia rutieră, trebuie de făcut acelaşi lucru: îmbunătăţirea conexiunilor şi a accesului la transport, atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru satisfacţia oamenilor.

Dar cum vi s-au părut drumurile noastre?

Moldova este una dintre ţările Parteneriatului Estic care a înregistrat succese în implementarea standardelor europene. Totuşi, la capitolul drumuri nu sunteţi o excepţie printre statele Europei de Est. Când privim mapa autostrăzilor, observăm o reţea densă pe partea stângă a continentului şi lipsa lor pe dreapta. Deci, calitatea drumurilor este o problemă pentru toate ţările din regiune şi toate, inclusiv Moldova şi Estonia, depun multe eforturi pentru a îmbunătăţi situaţia. Subiectul a fost neglijat ani la rând, de aceea lucrurile nu se pot schimba peste noapte.

Pe lângă calitate, avem probleme şi cu şoferii care încalcă frecvent regulile de circulaţie, chiar dacă au fost instalate camere video în Capitală şi au fost înăsprite amenzile. Cum îi educăm?

E o chestiune complexă şi ţine de cultura oamenilor, care diferă de la o ţară la alta. În Marea Britanie, spre exemplu, nivelul siguranţei rutiere este foarte înalt, în alte ţări – mai puţin. În Estonia, acum 20 de ani aveam anual peste 400 de oameni ucişi pe drumuri, acum sunt circa 70, în timp ce numărul maşinilor a crescut semnificativ. Traficul rutier ţine direct de comportamentul la volan. Şoferii trebuie să înţeleagă că  respectarea legii îţi dă mult mai multe avantaje decât încălcarea ei. Din păcate, mereu vor exista vitezomani.

Referitor la aviaţie, cum comentaţi concensionarea Aeroportului Internaţional Chişinău, în condiţii netransparente, către un investitor rus?

Nu pot comenta această tranzacţie, pentru că nu cunosc detaliile. Tot ce pot spune e că la nivel european, dintotdeauna, subiectul proprietăţii este unul tabu. Noi nu vorbim despre proprietari, e treaba fiecărei ţări, inclusiv în ceea ce ţine de aviaţie. Politicile europene nu prevăd nimic la acest subiect. Cadrul legal al UE stipulează un control limitat asupra companiilor aeriene, dar nu şi în ceea ce ţine de aeroporturi.

Aţi vorbit cu ministrul Transporturilor, Vasile Botnari, despre modernizarea căilor ferate din Moldova. Poate fi cu adevărat reformat şi dezvoltat acest sistem la noi?

Interconexiunea între statele-membre ale Uniunii Europene este o prioritate pentru noi, o filosofie, dacă vreţi,  dar şi între Moldova şi UE. Ştiu că există căi de a îmbunătăţi acest aspect, atât pe cale ferată, cât şi cu ajutorul podurilor. A doua problemă este calitatea acestor conexiuni. Căile ferate necesită mulţi bani şi orice pas în acest domeniu trebuie cântărit foarte bine. Noi încercăm să dezvoltăm continuu o reţea europeană unică de cale ferată, o sarcină extrem de complicată.

Calea Ferată din Moldova este o întreprindere de stat, care deţine monopol pe piaţă. Este corectă o astfel de administrare, în opinia dumneavoastră?

Căile ferate reprezintă un tip deosebit de transport. Sunt purtate multe discuţii despre viitorul căilor ferate europene şi sunt propuse diferite modele de administrare, inclusiv de către o singură companie. Important e istoricul instituţiei, experienţa şi eficienţa activităţii sale. Ceea ce ne dorim noi este o infrastructură deschisă pentru potenţialii nou-veniţi. Dacă un actor nou intră pe piaţă, plăteşte pentru utilizarea infrastructurii, atunci banii nu trebuie să ajungă în buzunarele concurenţilor. Noi suntem foarte atenţi în acest sens, dar nu putem interveni. Iarăşi, rămâne la discreţia ţării să decidă. Noi vrem transparenţă, claritate şi siguranţa că nu există abuzuri. În orice domeniu, inclusiv în toate tipurile de transport, o problemă-cheie este ca businessmenii care investesc şi contribuie la creşterea economică a ţării să fie trataţi corect, să ştie că nu vor întâmpina dificultăţi şi piedici. Doar acolo unde există siguranţă şi un climat de afaceri prietenos vor veni investiţiile, care aduc locuri de muncă şi prosperitate.

Ecartament european şi pod

Ministrul Vasile Botnari şi comisarul Siim Kallas au discutat, joi, despre construcţia căii ferate cu ecartament european şi cu electrificare pe segmentul Ungheni-Chişinău. Totodată, ministrul moldovean i-a transmis oficialului european pachetul de propuneri investiţionale privind construcţia podului rutier peste Prut, la Ungheni, care ar putea fi inclus în priorităţile de finanţare ale UE pentru anul 2015. „Vom continua discuţiile şi vizavi de liberalizarea transportului de mărfuri, o prioritate în implementarea Acordului de Liber Schimb“, a precizat Vasile Botnari.

CV
Vârstă: 65 de ani;
Originea: Tallinn, Estonia;
Studii: licenţiat în Buget şi Finanţe la Universitatea din Tartu.

Vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar european pentru Transporturi din anul 2010. Anterior, a fost comisar european pentru Afaceri Administrative (2004-2010), prim-ministru, ministru al Afacerilor Externe şi al Finanţelor al Estoniei. Deţine gradul de locotenent şi are un doctorat în economia mediului înconjurător.