Găgăuzii au o singură problemă: România

Igor Dodon, Maria Drapenko, Farit Muhametşin, Irina Vlah, Nikolai Morozov şi Dmitri Constantinov. FOTO: facebook

Găgăuzii vorbesc foarte mult despre unirea Republicii Moldova cu România, declarând că în cazul în care aceasta va avea loc Găgăuzia îşi va declara independenţa. Unii dintre locuitorii autonomiei cred că România a organizat un adevărat „etnocid” al poporului găgăuz în perioada interbelică, iar alţii se miră de ce moldovenii se declară români, în timp ce ei, găgăuzii, luptă pentru fraţii lor moldoveni.

La Forumul „Găgăuzia-2016. Consolidarea autonomiei” care a avut loc pe 2 februarie la Comrat, pe lângă conducerea Unităţii Teritorial-Autonome Găgăuzia, în frunte cu başcanul Irina Vlah şi preşedintele Adunării Populare, Dmitri Constantinov, au participat şi oaspeţi de la Chişinău, Tiraspol şi Moscova. Evenimentul a fost dedicat aniversării a doi ani de la desfăşurarea refendumului privind autodeterminarea Găgăuziei, desfăşurat pe 2 februarie 2014 şi declarat ilegal de autorităţile de la Chişinău.

Cei mai importanţi oaspeţi veniţi din Capitală au fost liderul Partidului Socialiştilor, Igor Dodon, şi liderul Ligii Tineretului Rus, Igor Tuleanţev. De la forum nu au lipsit nici oaspeţi din Tiraspol, care au fost prezentaţi publicului drept persoane oficiale ale Transnistriei. Printre aceştia se numără pretinsul viceministru al Externelor din Transnistria, Igor Şornikov, care a citit o scrisoare de salut din partea autoproclamatului lider transnistrean, Evgheni Şevciuk.

Desantul de la Moscova

Moscova a avut cel mai serios desant la forum, format din Ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Farit Muhametşin, deputatul Dumei de Stat, vicepreşedintele Comisiei pentru Cultură, Elena Drapenko, membrul comitetului Sovietului Federaţiei pentru relaţii internaţionale Igor Morozov. Printre alţi oaspeţi ruşi de vază au fost rectorul adjunct al Universităţii de Stat din Moscova „L. M. Lomonosov” şi un deputat al Sovietului de Stat din Republica Tatarstan - Habibulin Albert.

Faptul că referendumul nu a fost recunoscut, nu e problema poporului găgăuz, ci problema Republicii Moldova, a spus deputata rusă Elena Drapenko, după care a mai adăugat că autonomia găgăuză reprezintă acum o oază de stabilitate în Republica Moldova. Igor Dodon a fost de data aceasta foarte inventiv în faţa oficialilor ruşi, spunându-le că Partidul Socialiştilor nu este unul prorus, ci unul prosovietic, deoarece „atunci Republica Moldova a fost puternică”.

„Pericolul românesc”, resimţit la Comrat

Vorbitorii găgăuzi au ţinut discursuri pe diferite teme: importanţa referendumului, Legea privind statutul special al UTA Găgăuzia, ajutorul Rusiei, fraternitatea ruso-găgăuză, însă laitmotivul fiecărui orator găgăuz a fost „pericolul românesc”.

Discursurile de salut au început după intonarea imnurilor Republicii Moldova şi a Găgăuziei. Vorbitorii au fost influenţaţi de unul dintre primii oratori - Dmitri Constantinov - care a demonstrat că nu cunoştea detaliile ultimelor proteste din centrul Chişinăului. Acesta a declarat că cel mai important punct din referendumul din 2 februarie a fost acela cu privire la statutul suspendat al Găgăuziei care prevede că în cazul în care Republica Moldova îşi va pierde suveranitatea, autonomia are dreptul să-şi declare independenţa şi a adăugat: „Noi toţi vedem ce se întâmplă acum în Piaţa Marii Adunări Naţionale, unde oamenii vin cu steaguri ale altui stat şi cu lozinci de unire cu un alt stat”. Constantinov a rostit aceste cuvinte stând chiar în faţa lui Igor Dodon, al cărui partid protestează în PMAN alături de Platforma Da şi Partidul Nostru, fluturând tricolorul Republicii Moldova şi pledând pentru alegeri anticipate, nu pentru unirea cu România. Preşedintele Adunării Populare a Găgăuziei a argumentat că desfăşurarea referendumului de acum doi ani, în cadrul căruia una din întrebări era cu privire la statutul suspendat al regiunii, nu ar fi fost posibilă în cazul unirii, când ţara ar fi fost în haos.

„Găgăuzii luptă pentru moldoveni”

Mihail Kendighelean, un alt vorbitor care s-a prezentat drept primul preşedinte al Sovietului Suprem al Republicii Independente Găgăuzia din anii 1990-1995, a mulţumit Rusiei pentru faptul că le-a oferit găgăuzilor pământurile din sudul Basarabiei şi i-a ajutat să devină o naţiune. Kendighelean s-a întrebat câţi ani va mai fi amânată crearea României Mari. „Noi ne dăm seama că existenţa autonomiei găgăuze şi a naţiunii găgăuze este posibilă doar într-o Republică Moldova independentă”, a menţionat acesta care a cerut Rusiei să devină garantul statutului autonom al Găgăuziei.

Mihail Vlah, care a fost prezentat drept unul dintre organizatorii referendumului, a numit plebiscitul din februarie 2014 drept „Iarna găgăuză”, după care a urmat „Primăvara rusă”, referindu-se la referendumurile din Crimeea şi din Donbas, care au relevat capacitatea popoarelor de a se autodetermina. Acesta s-a întrebat cu tristeţe: „Cum voi, fraţii noştri moldoveni, puteţi să declaraţi că sunteţi români, în timp ce noi, găgăuzii, luptăm pentru voi?”

Etnocidul poporului găgăuz

Deputatul în Adunarea Populară a Găgăuziei Ivan Burgudji a declarat că regiunea va rămâne în componenţa Republicii Moldova atât timp cât statul va rămâne independent şi neutru, adăugând că Chişinăul nu are dreptul sau prerogativa să recunoască sau nu referendumul găgăuz, deoarece s-ar fi desfăşurat în conformitate cu legea privind statutul Găgăuziei. Burgudji a destăinuit „că găgăuzii au la nivel genetic o antipatie faţă de România. Noi considerăm că între anii 1918-1940 România a ocupat aceste teritorii, iar regatul român a desfăşurat un etnocid al poporului găgăuz. Noi nu vrem să trăim în cadrul României, fie ea şi Mare”.

Propaganda rusă la Comrat Delegaţii Rusiei au fost practic unicii care nu au amintit de România. Nikolai Morozov a subliniat că acum scopul principal al Rusiei în politica externă este să lupte cu terorismul, eradicarea Statului Islamic din Siria şi Irak. Morozov a mai punctat că Rusia „are un rol determinant în soluţionarea conflictului din Ucraina, pentru că ucrainenii sunt poporul prieten al ruşilor. Implicarea noastră în Donbas a eliminat posibilitatea unui genocid în acea regiune a Ucrainei, statul prieten al Rusiei”. Morozov a mai amintit despre Ianukovici, Maidan, înţelegrile de la Minsk, punctând că Rada ucraineană nu vrea să soluţioneze conflictul. Referindu-se la Republica Moldova, Morozov a subliniat că Moscova respectă alegerea europeană a Chişinăului, însă aceasta nu poate să nu aibă consecinţe în relaţiile celor două ţări şi a mai adăugat că Kremlinul a aflat de la televizor despre schimbarea vectorului geopolic al Republicii Moldova.