Domnule Ministru Titus Corlăţean, când ne trimiteţi un Ambasador la Chişinău?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

De mai bine de 20 de ani România este privată în a avea un ambasador în Republica Moldova. Simpla numire a unei astfel de persoane nu înseamnă automat şi reprezentarea corespunzătoare a intereselor statului român. La Chişinău România a deschis un front pentru apărarea identităţii naţionale a mai bine de trei milioane de români, iar rolul unui ambasador ar trebui să fie unul extrem de activ.

Situaţia s-a înrăutăţit şi mai mult odată cu venirea actualului ambasador,domnul Marius Lazurcă, care, deşi a dispus de un climat politic favorabil, a fost practic inexistent din relaţia cu reprezentanţii românilor din Republica Moldova.

Nu spun că acesta nu ar fi un bun ambasador, cu siguranţă că este, dar probabil că o delegaţie precum cea de la Vatican ar fi fost mult mai potrivită pentru excelenţa sa(de acolo a sosit).

Republica Moldova nu este o ţară oarece, şi probabil de aici a pornit greşeala Ministerului de Externe:  e nevoie de o reprezentarea reală a intereselor României şi nu de o poză aşezată pe scaunul ambasadei ca lumea să ştie că există totuşi ambasador.

Noi înţelegem că uneori aşa e politica, că dacă eşti rudă cu ministrul de externe(de la acea vreme) atunci primeşti şi un post corepsunzător, dar este curată trădare să  bagi politica în locuri unde ea nu trebuie să îşi aibă locul.  Puteau să îl numească în Brazilia, în Argentina, ba şi la Moscova, dar nu acolo unde nevoie de oameni activi.

Am sperat că schimbarea de guvernare va duce şi la modificări, lucru care nu s-a întâmplat. Se pare că există o complacere în declaraţii politice dar fără a exista o susţinere prin fapte.

Domnule Ministru de externe şi domnule Preşedinte al României: la declaraţii politicianiste cu toţii suntem buni, dar cum ne propunem noi să facem din Unirea cu Republica Moldova o prioritate naţională, când în fruntea instituţiilor care se ocupă de relaţia cu acest teritoriu românesc sunt numite de cele mai multe ori persoane politice total incompetente? Apar oameni de care nimeni nu a auzit până atunci ca să se ocupe de românii din afara graniţelor? Fără de experienţă şi fără cunoaşterea problemelor acestora nu vom putea niciodată propune politici şi strategii coerente.

Reproşaţi românilor de dincolo de Prut că nu îşi asumă identitatea? După aproape jumătate de secol de dezinformare, aşteptaţi dragi politicieni să se producă o minune? Este nevoie să informăm şi să fim activi- Rusia îşi foloseşte toate pârghiile pentru a ţine Republica Moldova departe de România, iar noi stăm cu mâinile în sân sperând la o minune. 

Acum câteva zile profesorii români din zona aflată sub ocupaţie rusă au avut probleme cu separatiştii. Când am sunat la ambasadă ei nu ştiau despre ce este vorba, iar ambasadorul nu era de găsit. Vorbim nu de etnici români ci de cetăţeni români, oameni cu paşapoarte şi cărţi de identitate româneşti. Am solicitat un punct de vedere de la Ministerul de Externe iar răspunsul a venit după vreo săptămână de la Ambasadă(dacă ar fi fost răpiţi probabil până acum ar fi fost şi morţi): Nu ne-a solicitat nimeni ajutorul pentru a interveni. Păi domnule ambasador, când stă rusul cu puşca la spatele tău, credeţi dumneavoastră că mai există posibilitatea de a da telefoane? Sau mai bine spus, dacă a putut da acel telefon, nu ar trebui să vă dea de gândit de ce au preferat să informeze direct alte organizaţii decât ambasada? Păi este simplu: pentru că noi nu avem ambasador la Chişinău.

Am considerat că e bine să nu ne implicăm în astfel de dezbateri, dar problema este că fără implicarea României lucrurile nu pot evolua. Cât timp o să mai poată juca asociaţiile neguvernamentele rolul de reprezentare a statului român?

Ministerul de Externe are mari probleme pe Republica Moldova şi este necesar ca acest lucru să fie ştiut. Aceste decurg din : implicarea politicii în relaţia dintre stat şi românii din afara graniţelor, numirea de persoane incompetente şi fără de experienţă, existenţa în minister de persoane care reprezintă interesele altor ţări(mai de la Est) şi nu ale poporului român.

Poate ne explicaţi domnule Ministru de ce pe data de 1 decembrie, când câteva mii de români basarabeni au umplut strada din faţa Ambasadei României şi au cântat Deşteaptă-te române, nimeni nu s-a prezentat pentru a-i saluta. Nu vorbesc aici de un gest şi mai simbolic, acela de a deschide porţile Ambasadei şi de a invita cel puţin o parte din cei din stradă în curtea ambasadei, vorbesc de un simplu salut de Ziua Naţională.

Mai jos redau solicitarea trimisă Ministerului de Externe de către peste 30 de organizaţii neguvernamentale:

Ca urmare a modului defectuos în care a fost gestionată funcţionarea reprezentanţei diplomatice a României în cel de-al doilea stat românesc, asociaţiile neguvernamentele mai jos menţionate vă solicită retragerea ambasadorului României din Republica Moldova, Excelenţa sa, domnul Marius Lazurcă.

 

Considerând că este în interesul României ca în Republica Moldova să existe un diplomat profesionist şi  activ în apărarea interesului statului român, pe un teritoriu de importanţă geo-strategică şi culturală deosebită pentru România, aducem la cunoştinţă următoarele:

 

{C}I)                   Excelenţa sa, ambasadorul Marius Lazurcă este contestat de mediul cultural şi asociativ românesc din Chişinău pentru lipsa de implicare şi de susţinere a iniţiativelor româneşti. Dovada acestui fapt stă inclusiv atitudinea ofensatoare pe care Excelenţa sa a avut-o cu ocazia Zilei Naţionale a României. Astfel, pe data de 1 decembrie 2013, asociaţiile non-guvernamentale din Republica Moldova care promovează identitatea românească au organizat în comun un program de sărbătoare, similar ca amploare cu cel desfăşurat în marile oraşe din România. În această zi, Ambasada României în Republica Moldova nu a organizat niciun eveniment notabil. Mai mult, Excelenţa sa, ambasadorul Marius Lazurcă, nu a dat curs invitaţiei primite din partea asociaţiei obşteşti Spirit Românesc, din Chişinău, de a participa la depunerea de coroane de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, eveniment la care au participat numeroase personalităţi ale vieţii publice din Chişinău şi parlamentari români.

 

{C}II)                În luna octombrie a.c., personalul consular a refuzat acordarea de vize de intrare pe teritoriul României a şapte persoane dintr-un grup de patruzeci de tineri invitaţi la Bucureşti să participe la o conferinţă legată de identitatea naţională. În urma unei sesizării depuse şi a unei petiţiei înaintate Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor, domnul ambasador a răspuns în scris, printre altele, că depunerile dosarelor pentru obţinerea vizelor s-au făcut fără programare prealabilă şi în termen de urgenţă. Ambele informaţii sunt false! Atitudinea denotă, fie rea-voinţă, fie ignoranţă, având în vedere faptul că asociaţiile care au lansat invitaţia au dovedit de-a lungul timpului seriozitate, prin îndeplinirea tuturor obligaţiilor care le-au revenit şi prin eforturile depuse în vederea promovării imaginii şi a interesului statului român în Republica Moldova.

 

Reprezentanţa diplomatică a fost practic inexistentă pe scena publică din Republica Moldova, conducerea instituţiei a ales chiar să lezeze imaginea asociaţiilor care susţin interesul statului român.

 

Cele două aspecte se înscriu în seria derapajelor ambasadorului României în Republica Moldova care au generat nemulţumire în comunitatea de români de dincolo de Prut pentru care acţiunile unui oficial de la Bucureşti au un impact major. Ambasadorul României la Chişinău şi-a demonstrat incompetenţa şi ignoranţa în ultimii trei ani şi prin:

{C}-            utilizarea în scopuri private a unui cor deplasat din fonduri publice la Chişinău pentru a cânta într-o biserică subordonată Patriarhiei Ruse;

{C}-            ofensarea Mitropoliei Basarabiei şi a sutelor de mii de români care aparţin de aceasta felicitându-l pe Episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, un subaltern al Moscovei declarat împotriva României, a limbii române şi a Bisericii Ortodoxe Române;

{C}-            lipsa de comunicare cu asociaţiile civice care au dovedit de-a lungul timpului  că susţin interesul statului român;

{C}-            lipsa de implicare în îmbunătăţirea imaginii statului român în Republica Moldova;

{C}-            tratarea cu lipsă de respect a reprezentanţilor comunităţii de români, demonstaţi a fi puternici susţinători ai intereselor poporului roman;

{C}-            impasibilitatea în aflarea unor soluţii pentru restaurarea monumentele care amintesc de jertfa soldaţilor români, inclusiv a cimitirilor eroilor români, care au ajuns să fie reabilitate numai prin iniţiative private.

 

Având în vedere cele expuse mai sus, precum şi importanţa geo-strategică şi culturală deosebită pe care Republica Moldova o are pentru România, solicităm retragerea ambasadorului şi numirea unui ambasador nou, cu mai multă experienţă, mai mult curaj, care să deţină abilitatea de a conduce activitatea diplomatică pe un teritoriu locuit majoritar de către români, care să fie mai dinamic şi care să găsească soluţii de conlucrare cu reprezentanţii românilor din Republica Moldova.

 

Asociaţia Obştească Academia de Ştiinte a Mediului

Asociaţia Onoare şi Patrie

Asociaţia Studenţească a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti

Asociaţia Studenţilor din Zurich

Asociaţia Studenţilor Români din EPFL (Lausanne)

Asociaţia Tighina

Asociaţia 21 Decembrie 1989

Casa Românilor din Elveţia,

Cercul elevilor basarabeni din Bacău

Consiliul Mondial Român

Consiliul Român American

Fapta Nu Vorba

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş

Fundaţia Grigore Vieru

Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni

Institutul Fraţii Golescu pentru relaţii cu românii din străinătate

Liga Studenţilor Basarabeni din Timişoara

Asociaţia Spirit Românesc (Republica Moldova)

Asociaţia România – Dacia Casa Noastră

Asociaţia Suporterilor Români

Consiliul Naţional al Reîntregirii

Asociaţia România Vie

Asociaţia Salvaţi Identitatea Satului

Asociaţia Renaştem Împreună

Romanian Students Association, Carnegie Mellon University – Pittsburgh

Grupul de iniţiativă Împreună pentru Unire

Fundaţia Pacea

Grupul La Paris

Academia culturală Eugen Ionescu din Roma

Associazione socio-culturale e sportiva “Romania”-Lombardia

Asociaţia socio-culturală Maluri de Prut

Societatea culturală Bucureşti-Chişinău

Asociaţia Vocea Etnicilor Români din Basarabia

Centrul pentru Cultură, Istorie şi Educaţie 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite