Dezbatere: Societatea nu cere statului destul de insistent responsabilizarea celor implicaţi în furtul miliardului
0
Societatea nu le cere organelor statului în măsura în care ar trebui să o facă responsabilizarea tuturor factorilor implicaţi în furtul miliardului. Din această cauză, instituţiile statului s-au simţit relaxate şi au întreprins prea puţine pentru investigarea fraudei şi întoarcerea banilor în ţară. Aceste opinii au fost exprimate în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, transmite IPN.
Ex-ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, expert Transparency International Moldova, spune că atât timp cât societatea a tolerat aceste lipsuri de miliarde din sistemul bancar, convertirea datoriilor în garanţii de stat şi, astfel, punerea poverii financiare pe umerii cetăţenilor, instituţiile statului s-au simţit relaxate întrucât gaura care s-a format la Banca Naţională a fost acoperită cu acele titluri emise de către Ministerul Finanţelor.
Expertul spune că, de doi ani şi jumătate, instituţiile statului păstrează tăcerea în ceea ce priveşte investigaţii care se cer pornite în baza informaţiilor puse pe masă de compania Kroll. BNM a anunţat că raportul integral Kroll II nu a fost prezentat altor instituţii de stat din Moldova ceea ce poate explica, într-un fel, tăcerea acestora. Potrivit lui Veaceslav Negruţa, declaraţia premierului Pavel Filip despre faptul că 90% din persoanele vizate de raportul Kroll sunt oameni oneşti confirmă de ce în toată această perioadă nu s-a întâmplat nimic pe domeniul furtului miliardului. „Pentru că s-a purtat grija celor 90% care, din punctul de vedere al celor de la guvernare, ar fi oneşti”, a remarcat expertul Transparency International.
„Al doilea mesaj care vine din această declaraţie vizează viitorul şi, de fapt, prim-ministrul dă asigurări că aceste 90% de persoane vizate în raportul Kroll trebuie să stea liniştiţi că autorităţile şi organele de urmărire în niciun fel nu-i va deranja”, menţionează Veaceslav Negruţa.
Vladislav Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice, se întreabă de ce s-a publicat sumarul, nu şi raportul integral Kroll. Vladislav Gribincea consideră că decizia de a nu publica raportul integral a fost luată în Republica Moldova. „Este logic să primeşti un sumar – înseamnă că l-au solicitat autorităţile moldoveneşti”, afirmă preşedintele CRJ. Potrivit lui, banii furaţi pot fi aduşi în Republica Moldova doar de ofiţerii de urmărire penală şi de procurori, compania Kroll poate spune doar unde sunt mijloacele financiare.
„De la fiecare familie din Republica Moldova s-a furat câte 20 de mii de lei. Cu aşa miză, procurorii trebuiau să se ocupe numai de acest dosar ca să întoarcă banii înapoi. Eu cred că asta ar trebui să fie o prioritate pentru procuratură”, spune Vladislav Gribincea.
Pe 21 decembrie, Banca Naţională a Moldovei a publicat o sinteză a investigaţiei fraudei bancare, pe care a primit-o împreună cu cel de-al doilea raport de la companiile Kroll şi Steptoe & Johnson, care, potrivit BNM, dezvăluie cum au fost furaţi banii din sistemul bancar moldovenesc, precum şi ţările prin care aceştia au circulat sau în care au ajuns.
Se încarcă comentariile...
