Codul Audiovizualului, între lupta cu propaganda şi monopol

Reprezentanţii mass-media şi cei ai societăţii civile se opun proiectelor de legi de modificare a Codului Audiovizualului propuse de deputaţii democraţi şi susţinute de liberal-democraţi. În acelaşi timp, la audierile publice organizate de către comisia cultură, educaţie, tineret, sport şi mass-media din cadrul Parlamentului, aceştia au declarat că sunt de acord cu iniţiativa legislativă înaintată de deputaţii liberali.

Deputaţii liberali şi cei democraţi au înregistrat în Parlament câte un proiect de lege de modificare a Codului Audiovizualului. Ambele tabere susţin că scopul acestora este securizarea spaţiului informaţional al Republicii Moldova în faţa manipulării şi propagandei străine şi adaptarea audiovizualului la cerinţele realităţilor actuale. Proiectele conţin şi prevederi legate de consolidarea atribuţiilor de monitorizare continuă ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

Incertitudini ale Guvernului

Guvernul de la Chişinău a aprobat proiectele, însă a cerut anumite clarificări şi o dezbatere publică pe marginea modificărilor, înainte de votarea proiectului în Parlament. Printre clarificările cerute este cea privind retransmisiunea programelor informative şi emisiunilor politico-analitice realizate în străinătate.

La audierile publice organizate pe 25 mai de către Comisia pentru cultură, pe lângă autorii proiectelor de legi, au participat reprezentanţii mai multor instituţii media şi Consiliul Coordonator al Audiovizualului în întregime.
Preşedintele comisiei, Vladimir Hotineanu, a declarat că ”necesitatea modificării audiovizualului este în special determinată de faptul că spaţiul nostru informaţional nicicum nu este securizat şi este survolat de tot felul de ingerinţe ale anumitor posturi de televiziune din alte ţări care aduc minus valoare pentru conştiinţa cetăţenilor din Republica Moldova”.

Îngrijorare faţă de agresiunea TV

Deputatul liberal, Corina Fusu, a declarat că deputaţii din partidul din care face parte au venit cu un proiect de lege în acest sens în contextul îngrijorării tot mai mari apărute în legătură cu fenomenul de propagandă şi de război informaţional pe care Federaţia Rusă îl duce în ţările din spaţiul ex-sovietic, inclusiv Republica Moldova. Deputatul liberal a menţionat că în dorinţa de a manipula şi a distorsiona adevărul, în acest război Rusia pune mereu în discuţie viitorul Republicii Moldova, insistând pe îndepărtarea acesteia de Uniunea Europeană şi întoarcerea în fostul lagăr sovietic. Ea a afirmat că, la elaborarea proiectului de lege, autorii s-au concentrat anume pe dimensiunea de protejare a spaţiului informaţional de propagandă.

Lupta cu propaganda rusă

Proiectul liberalilor se referă la modificarea unui singur articol din Codul Audiovizualului şi vine cu două propuneri. Acesta prevede în primul rând ca radiodifuzorii şi distribuitorii de servicii să fie obligaţi să difuzeze în proporţie de 100% programe autohtone cu caracter informativ şi analitic, dintre care 80% să fie în limba română. Totodată iniţiativa legislativă prevede ca să se permită difuzarea programelor informative şi emisiunilor politico-analitice produse în statele membre al Uniunii Europene, SUA, precum şi în statele care au ratificat Convenţia Europeană privind Televiziunea Transfrontalieră.

Autoarea proiectului, Corina Fusu, a menţionat astfel că această modificare prevede ca posturile de televiziune care transmit pe teritoriul Republicii Moldova şi aparţin ţărilor care nu au semnat respectiva convenţie sau retransmit ştiri şi programe de analiză politică din aceste ţări, să fie obligate să-şi acopere în proporţie de 100% ştirile şi programele de analiză politică cu produs autohton.

Deputatul liberal a afirmat că Republica Moldova a semnat şi ratificat Convenţia Europeană privind Televiziunea Transfrontalieră, în timp ce Federaţia Rusă doar a semnat-o fără să o ratifice. Fusu a evidenţiat faptul că această convenţie obligă astfel Republica Moldova să aibă grijă ca programele pe care le retransmite din afara ţării să corespundă unui jurnalism corect, pluralist, echidistant şi credibil şi să nu conţină propagandă şi manipulare.

Proiectul democraţilor şi liberal-democraţilor

Proiectul de lege al democraţilor, susţinut de liberal-democraţi, prezentat de deputatul Sergiu Sârbu prevede modificarea mai multor articole din Codul Audiovizualului, inclusiv a celor referitoare la sancţiuni. Prevederile de bază însă se referă la reglementările cu privire la retransmisia posturilor de televiziune şi a emisiunilor informative şi analitice şi cu privire la produsul autohton.

Astfel iniţiativa prevede ca radiodifuzorii să fie obligaţi ca, din întreg volumul zilnic de emisie, opt ore să fie constituit din produs autohton şi acesta să fie difuzat neapărat în intervalul de timp de la ora şase dimineaţa până la 12 noaptea. Totodată, cel puţin şase ore din cele opt trebuie să fie difuzate în orele de maximă audienţă, dintre care cel puţin patru ore să fie în limba română. Proiectul respectiv prevede şi extinderea cu două ore a perioadei de maximă audienţă (intervalul 18:00 – 24:00) şi interzicerea utilizării siglei altor posturi de televiziunie, inclusiv a celor din afara Republicii Moldova, mai mult de două ore pe zi.

Reacţia reprezentanţilor mass-media

Reprezentanţii mass-media au declarat că proiectul de lege al liberalilor este unul bun, simplu şi se referă strict la subiectul protejării de propaganda externă, în timp ce cel al democraţilor este unul îndreptat împotriva televiziunilor independente care se întreţin singure din mijloace proprii, în special din publicitate. Reprezentanţii instituţiilor media au ţinut să menţioneze că prin proiectul democraţilor şi liberal-democraţilor se încearcă monopolizarea spaţiului mediatic din Republica Moldova sub paravanul protejării faţă de propaganda rusă. Aceştia s-au referit în special la prevederile referitoare la cele opt ore de produs autohton, şase dintre care trebuie să fie difuzate în orele de maximă audienţă, menţionând că instituţiile din audiovizual cu adevărat independente nu pot să-şi permită acest lucru. Jurnaliştii au subliniat faptul că proiectul îşi propune să favorizeze televiziunile şi posturile de radio deţinute de politicieni, lucru ce reprezintă un atentat grav la adresa libertăţii mass-media. Ei au cerut revizuirea proiectelor de legi şi renunţarea la prevederile ce atentează la libertatea de exprimare.