Boţan: Prezenţa militară rusă în stânga Nistrului perpetuează ocupaţia de către Rusia

Retragerea prezenţei militare ruseşti, după destrămarea Uniunii Sovietice, s-a limitat doar la malul drept al Nistrului, iar prezenţa militară rusească pe malul stâng nu e altceva decât perpetuarea ocupaţiei de către Rusia, este de părere directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, Igor Boţan.

Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, analistul a declarat că în legea constituţională este scris expres că pe teritoriul Republicii Moldova nu pot fi dislocate trupe ale statelor străine şi la începutul lunii mai Curtea Constituţională mai face o menţiune că adoptarea de către Republica Moldova a statutului de neutralitate permanentă provine dintr-un context anume, transmite IPN.

Igor Boţan a menţionat că hotărârea Curţii Constituţionale din 2 mai a dat tălmăcire articolului 11 din Constituţie referitor la neutralitatea permanentă a Republicii Moldova. „Curtea Constituţională a avut o abordare foarte specifică – a tălmăcit acest concept în sens îngust. Adică, neutralitatea permanentă a Republicii Moldova se referă doar la stări de război dintre terţe părţi, în care Republica Moldova nu se poate implica. Acest lucru este foarte important. Pe timp de pace, Republica Moldova este în drept să întreprindă tot felul de măsuri care îi asigură independenţa şi suveranitatea naţională”, a spus directorul ADEPT.

Analistul consideră că, anterior, Partidul Comuniştilor, cât a fost principala forţă de opoziţie, iar în prezent Partidul Socialiştilor, au dorit foarte mult ca acest articol 11, referitor la neutralitatea permanentă, să fie dezvoltat într-o lege specială şi în acea lege să se regăsească o interpretare proprie, mai favorabilă Federaţiei Ruse. Potrivit lui, după ce Curtea Constituţională a interpretat articolul 11, chiar dacă Federaţia Rusă s-ar retrage, conceptul de neutralitate va fi privit în acel sens îngust– şi este obligatoriu să fie privit – aşa cum îl interpretează Curtea Constituţională, întrucât hotărârile Curţii au statut de lege.

„Referitor la reacţia pe care a avut-o preşedintele Dodon după adoptarea hotărârii Curţii Constituţionale din 2 mai, el nu a interpretat foarte mult sau nu a insistat foarte mult pe interpretarea hotărârii propriu-zise, el, pur şi simplu, a luat şi a anulat decretul prezidenţial din mai 2016 privind acceptarea Concepţiei securităţii naţionale. Deci, acest lucru este singurul pe care l-a putut face domnul Dodon în mod efectiv. Acum, în situaţia care s-a creat, el nu poate face decât demersuri politice, demersuri care arată, pun în evidenţă că domnul Dodon, de fapt, nu este de acord cu hotărârea Curţii Constituţionale”, a opinat Igor Boţan.

În opinia sa, preşedintele nu poate ignora cu desăvârşire hotărârea Curţii Constituţionale, iar faptele pe care le face trebuie privite doar prin prisma politică. Igor Boţan a mai spus că Igor Dodon, potrivit Constituţiei, este garantul suveranităţii şi independenţei naţionale a Republicii Moldova, dar această garanţie o poate face ca mediator între ramurile puterii şi atunci când are competenţe. La rândul lor, competenţele sunt corelate cumva cu Parlamentul şi cu Guvernul, pentru că Parlamentul este principala instituţie care exprimă propriu-zis suveranitatea Republicii Moldova, iar Guvernul este principalul implementator al politicilor de stat.

Analistul a mai spus că pe plan internaţional, atât partenerii Republicii Moldova, cât şi ţările care au un interes deosebit pentru zona respectivă, văd că în această ţară nu există unitate în privinţa asigurării securităţii statului, că ramurile puterii şi principalele instituţii se află pe poziţii diferite. În opinia sa, cu siguranţă aceasta arată vulnerabilităţile Republicii Moldova, însă situaţia de după adoptarea hotărârii Curţii Constituţionale din 2 mai, pune punctele pe „i”. Potrivit lui, Hotărârea Curţii desfăşoară noţiunea de neutralitate, cum se manifestă aceasta, insistând că, în pofida neutralităţii, pe timp de pace, Republica Moldova este în drept şi chiar este obligată să întreprindă măsuri pentru asigurarea securităţii ţării.