Ameninţarea instabilităţii planează asupra Kazahstanului

Kazahstanul nu va putea evita instabilitatea în următorii ani, potrivit unei analize Stratfor. Pe lângă faptul că alegerile prezidenţiale din 26 aprilie nu au beneficiat de o competiţie politică reală, economia naţională se află într-un impas foarte mare. Preşedintele reales al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, se va chinui în anii ce urmează să rezolve toate problemele cu care se confruntă economia ţării.

Preşedintele în exerciţiu al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, a fost reales duminică pentru a cincea oară, cu 97,5 la sută din voturi, în urma unui scrutin anticipat.  Ceilalţi doi candidaţi Abdelgazi Kusainov (independent) şi Turgun Sizdikov (Partidul Comuniştilor) au obţinut mai puţin de 1 la sută, respectiv 2 la sută din voturi, a anunţat directoarea Institutului Democratic, Iulia Kucinskaia.

Economie cu o singură direcţie

Veniturile provenite din energie reprezintă, în general, aproximativ 25% din produsul intern brut al Kazahstanului şi 60% din veniturile guvernamentale. În plus, scăderea preţului petrolului la nivel mondial a condus la deprecierea profitului net cu 67% a companiei de stat KazMunaiGas în 2014, comparativ cu anii trecuţi. Mai mult decât atât, producţia de petrol a ţării a scăzut în 2014 cu 1,2%, şi este de aşteptat să scadă în continuare în 2015.

Probleme economice vor cauza tulburări sociale

Având în vedere scăderea veniturilor, guvernul Kazahstanului nu a mai putut executa planul bugetar pe anul 2015 şi a fost nevoit să reducă cheltuielile cu 10%. Până în prezent, reacţia populaţiei a fost reţinută, dar orice reduceri suplimentare de cheltuieli sau concedieri vor cauza tulburări sociale.

Slăbirea rublei ruseşti ar putea contribui, de asemenea, la creşterii instabilităţii în Kazahstan. Economia naţională este strâns legată de Rusia, prin volume comerciale mari şi instituţii financiare comune. Produsele ruseşti ce s-au ieftinit odată cu declinul rublei, au inundat piaţa Kazahstanului. Ca urmare a acestui dezechilibru economic, exporturile Kazahstanului în Rusia au scăzut cu 41,2% în luna ianuarie faţă de anul precedent.

Banca centrală a Kazahstanului a devalorizat moneda naţională(tenge kazah), cu 19% în februarie 2014, dar deprecierea rapidă a rublei la sfârşitul anului 2014  a forţat Guvernul să cheltuie două sau trei miliarde de dolari pentru a sprijini moneda naţională. Bank of America Merrill Lynch se aşteaptă ca moneda naţională să se devalorizeze cu încă 30% în cursul acestui an. Tulburări sociale nu sunt excluse pe viitor dacă situaţia va continua.

Kazahstanul are nevoie de investiţii occidentale

Sursele Stratfor din Kazahstan au indicat că un nou colectiv format dintre cei mai puternici oameni de afaceri din Kazahstan, condus de ginerele preşedintelui şi oligarhul local Timur Kulibaiev, fac presiuni pentru o devalorizare forţată a dolarului. O astfel de mutare va ajuta întreprinderile din Kazahstan să concureze cu produsele provenite din Rusia. Există rapoarte care sugerează că golirea conturilor în dolari din Kazahstan a crescut cu 60% faţă de trimestrul trecut. Cu toate acestea, o devalorizare continuată ar putea afecta cetăţenii Kazahstanului, care sunt plătite în moneda naţională nu în dolari, erodând astfel puterea lor de cumpărare. 

Pentru a îmbunătăţi situaţia economică şi pentru a preveni tulburări sociale, Nazarbaiev va lucra intens pentru a pune în aplicare diverse reforme pentru a atrage investiţii occidentale în ţară, în special în sectorul energetic. Premierul Karim Massimov a efectuat deja un turneu mondial în Europa, SUA şi Turcia, pentru a promova viitoarele investiţii în Kazahstan.

Reforma economică întâmpină serioase greutăţi

Pentru a stimula investitorii, guvernul a introdus noi reforme pentru a elimina corupţia şi pentru a garanta reglementări coerente ale legislaţiei fiscale. În acelaşi timp, guvernul a anunţat deja un program care vizează scoaterea dolarului din economia naţioanlă şi promovarea monedei naţionale.

Aceste reforme se confruntă cu provocări interne şi internaţionale importante. Preţurile mici la petrol ar putea descuraja companiile energetice occidentale să investească în Kazahstan. Tranziţia politică iminentă poate arunca, de asemenea, o umbră asupra eforturilor ţării de a portretiza un cadru stabil, pe termen lung, de reglementare pentru investitori. Mai mult decât atât, pe parcursul anului trecut, declaraţiile contradictorii ale Băncii Centrale a Kazahstanului au erodat încrederea cetăţenilor în instituţie, iar multe companii naţionale vor rezista tentaţiei de a converti veniturile lor din dolari în moneda naţională.

Pregătiri pentru o viitoare tranziţie

În timp ce se confruntă cu o serie de provocări imediate, Nazarbaiev  deschide calea unei tranziţii de putere în viitor. O propunere, pe care o ia în calcul Nazarbaiev, prevede mai multă putere pentru Parlamentul ţării. Preşedintele a lăsat să se înţeleagă chiar în ultimele luni că această schimbare ar putea începe după alegeri. Sub un sistem parlamentar, diferite clanuri din Kazahstan şi-ar putea păstra portofoliile cheie şi ar putea împarţi puterea, evitându-se astfel conflictele între aceştia pe viitor. Nazarbaiev speră că trecerea la un sistem parlamentar ar reduce riscul unei lupte pentru putere când se va retrage. Dar propunerea de trecere la un sistem parlamentar va întâmpina opoziţie. Resursele ţării sunt în scădere, în timp ce concurenţa locală între clanurile este în creştere şi ar putea duce la luptele politice. În plus, nu există nici o garanţie că elita politică va fi de acord cu un regim parlamentar, de îndată ce Nazarbaiev nu va mai fi la putere. În ciuda eforturilor lui Nazarbaiev, orice tranziţie de putere va risca tulburări sociale imediate şi o concurenţă între elite.

Nazarbaiev ar putea fi la ultimul mandat de preşedinte al Kazahstanului. Cel mai probabil va sprijini economia ţării deschizând totodată calea pentru o schimbare politică. Nazarbaiev se va confrunta cu o opoziţie modestă pe termen scurt, dar reformele sale au potenţialul de a asigura Kazahstanului un viitor economic, politic şi social.

Nursultan Nazarbaev, în vârstă de 75 de ani, conduce Kazahstanul fără o opoziţie reală încă înainte de dobândirea independenţei, odată cu destrămarea Uniunii Sovietice în 1991. El a promovat o serie de reforme şi, cu ajutorul resurselor de petrol şi gaze şi al investiţiilor străine de peste 200 de miliarde de dolari, a transformat Kazahstanul în a doua mare economie din fosta URSS.

Criticii lui Nursultan Nazarbaev susţin că şi-a păstrat puterea suprimând opoziţia, presa liberă şi schimbând ilegal Constituţia. Mulţi dintre opozanţii şi criticii săi au fost nevoiţi să părăsească ţara, iar unii au fost ucişi ori au murit în circumstanţe controversate.

Alegeri anticipate, din teamă

Alegerile prezidenţiale din Kazahstan erau prevăzute pentru 2016, dar votul a fost devansat, potrivit unor surse, pentru a pune capăt speculaţiilor privind un succesor şi a elimina riscurile ca problemele economice să se agraveze astfel încât să îi distrugă şansele lui Nazarbaev de a câştiga. Kazahstanul se confruntă cu dificultăţi economice din cauza scăderii preţului petrolului şi a sancţiunilor internaţionale impuse de Occident Rusiei, principalul său partener comercial.

Probleme economice majore

Efectul scăderii preţului petrolului combinat cu devalorizarea rublei şi concurenţa între clanurile din ţară ar putea contribui la schimbări politice şi economice semnificative în urma alegerilor prezidenţiale. Cu toate acestea, modificările s-ar putea să nu fie suficiente. Provocarea post-electorală cea mai mare a lui Nazarbaev va fi abordarea problemelor economice ale Kazahstanului pentru a preveni tulburările sociale. Pe parcursul ultimelor două decenii, Nazarbaiev s-a menţinut la putere prin folosirea resurselor de energie ale ţării în sectorul cheltuielilor publice şi prin stabilirea unui echilibru între clanuri. Declinul preţului petrolului a ameninţat astfel resursa principală de putere şi influenţă a regimului.

Singura opţiune: Uniunea Vamală a Moscovei

Preşedintele rus Vladimir Putin îndeamnă la crearea unei uniuni monetare a aliaţilor din cadrul Uniunii Economice Eurasiatice, un mijloc, în opinia sa, de a reduce consecinţele negative ale crizei economice ruse pentru aceste ţări, informează Agerpres.

”Credem că a venit timpul să discutăm oportunităţile de a forma o uniune monetară”, a anunţat preşedintele rus, în timpul summitului trilateral cu omologii săi kazah şi belarus, la Astana, din 20 martie. Uniunea Economică Eurasiatică numără — în afară de Rusia — Belarus, Kazahstan şi Armenia. ”Dacă lucrăm mână în mână, va fi mai uşor să reacţionăm la ameninţările financiare şi economice exterioare şi să protejăm piaţa noastră comună”, a adăugat Vladimir Putin.

Relaţiile politice şi economice dintre Rusia şi cele două ţări fondatoare ale Uniunii Economice Eurasiatice, Belarus şi Kazahstan, au fost fragilizate de urmările sancţiunilor impuse de Occident la adresa Rusiei, pentru presupusul său rol în criza ucraineană. ”Uniunea noastră a fost confruntată cu încercări majore”, a estimat la rândul său preşedintele kazah Nursultan Nazarbaev, înainte de a face apel la o cooperare mai strânsă.

Uniunea Economică Eurasiatică este un proiect drag preşedintelui rus, care încearcă să restaureze influenţa Moscovei în fostele republici, dar care va trebui să se mulţumească fără participarea Ucrainei.

Acest summit în trei, care a urmat unor întrevederi bilaterale între preşedintele kazah şi omologii săi rus şi belarus, ar fi trebuit iniţial să aibă loc la 12 martie, însă a fost anulat din cauza ”dispariţiei” lui Vladimir Putin, care s-a retras timp de zece zile din viaţa publică, înainte să reapară luni, declanşând numeroase zvonuri cu privire la starea sa de sănătate sau viaţa sa privată.