Ambasadorul Republicii Moldova în Estonia: „Integrarea Europeană o poţi face singur, acasă“
0
Şeful misiunii noastre diplomatice la Tallinn, Victor Guzun, spune că fiecare cetăţean estonian s-a implicat personal în procesul de europenizare a ţării. Ambasadorul sugerează că şi noi vom reuşi doar atunci când vom înţelege că integrarea europeană şi reformele depind, în mare măsură, de fiecare dintre noi.
Coerenţa acţiunilor, stabilirea clară a priorităţilor, disciplina şi implicarea fiecărui cetăţean sunt elementele-cheie ce au schimbat soarta Estoniei, susţine ambasadorul Victor Guzun. Provocat de „Adevărul“ la o discuţie prin Skype, un produs estonian, diplomatul a vorbit despre parcursul european al Estoniei, despre atitudinea ce a dus la accederea ţării în UE, Zona Schengen şi Zona Euro şi despre exemplele de succes ce ar putea fi implementate la noi. Totodată, şeful misiunii susţine că estonienii nu şi-au schimbat atitudinea faţă de ţara noastră, Republica Moldova rămâne o prioritate pentru Estonia şi speră că instabilitea politică de la noi să se finalizeze cât mai rapid, pentru că „avem de îndeplinit teme de acasă“.
„Adevărul“: Cum s-a schimbat Estonia de pe vremea în care aţi fost student?
Victor Guzun: Mi-am făcut studiile în 2006-2007 la Şcoala diplomatică estoniană. Această perioadă a fost una foarte bună pentru Estonia, după care a intervenit criza economică globală. Pe atunci erau construcţii peste tot, băncile ofereau credite foarte avantajoase. Oamenii îşi cumpărau case, apartamente, automobile noi, investeau masiv în întreprinderi. Când am revenit, în 2010, a fost exact perioada de după criză şi o relativă relansare. Estonienii au reuşit să facă faţă crizei economice prin măsuri drastice şi de disciplină financiară. Este unicul stat baltic care a introdus moneda unică europeană, demonstrând că stabilitatea economică este la ea acasă. De fapt, Estonia este unul dintre cele mai de succes state din UE care au rezistat crizei economice.
În 2010, aţi revenit în calitate de ambasador al Republicii Moldova. S-au schimbat relaţiile moldo-estoniene pe parcursul acestor ani?
Există mai multe schimbări. S-a produs o dinamizare evidentă a contactelor bilaterale şi aici mă refer la vizitele oficialilor din Moldova şi Estonia. Avem o creştere anuală cu aproximativ 25-30% atât a exporturilor, cât şi a importurilor din şi, respectiv, în Moldova. În ultimii doi ani, pe piaţa estoniană au apărut mai multe produse moldoveneşti. S-a majorat asistenţa externă oferită de către Estonia prin Mecanismul de Cooperare pentru Dezvoltare. În 2012 au fost implementate peste 50 de proiecte între cele două ţări şi, probabil, în acest an vom avea şi mai multe. În 2010 nu exista niciun acord de cooperare între administraţiile publice locale din Moldova şi Estonia, iar azi avem şapte astfel de documente.
Cum a reuşit Estonia să devină o ţară europeană cu o imagine bună în Vest, în timp ce Moldova este de mai bine de 20 de ani într-o perioadă de tranziţie?
În primul rând, datorită coerenţei acţiunilor, stabilirii clare a priorităţilor şi disciplinei. La fel de importantă este şi implicarea personală - estonienii se implică personal în treburile statului şi în ale administraţiilor locale unde locuiesc. Este un lucru important să încercăm să ne debarasăm de acest sindrom al fratelui mai mare, să credem că cineva ne va soluţiona problemele. Ideea de responsabilitate personală o simt în Estonia oricând, pentru că estonienii participă la schimbarea de zi cu zi a statului lor.
Estonia a aderat la UE în 2004, iar acum se plasează bine în comunitatea europeană, fiind membră în Zona Schengen şi în Zona Euro. Ce putem învăţa de la estonieni?
Sunt foarte multe lucruri pe care trebuie să le implementăm şi experienţa estoniană este foarte bună în acest context. În primul rând, este vorba de stabilirea clară a priorităţilor de dezvoltare ale Republicii Moldova şi acestea trebuie să devină linie de comportament general, nu doar pentru politicieni, ci pentru toată populaţia. Integrarea europeană nu este doar un proces centralizat, ci, dacă vreţi, o stare de spirit, de reformă permanentă pentru fiecare persoană. Şi acest lucru lipseşte în Moldova. Estonienii, în calea spre UE, au format un front unic, o idee naţională veritabilă. Toată populaţia a fost implicată în acest proces. Integrarea europeană o poţi face singur, acasă, dacă doreşti. Este o schimbare de atitudine. Probabil noi avem nevoie şi de mai multă disciplină - de la cea personală la cea colectivă. Ulterior, după stabilirea acestor priorităţi, trebuie să avem şi o coerenţă a activităţilor. Trebuie să intensificăm dialogurile cu partenerii noştri, pentru ca ei să înţeleagă exact unde suntem, unde mergem şi de ce trebuie să ne susţină. Estonienii susţin plenar Republica Moldova, dar, fiind foarte pragmatici, nu obosesc să repete că integrarea şi reformele se fac acasă. Ei ne pot ajuta doar în măsura posibilităţilor.
Care este imaginea Republicii Moldova în Estonia?
Estonienii au avut soarta moldovenilor şi înţeleg foarte bine situaţia şi realităţile noastre. Astăzi ei sunt un exemplu de succes în calea spre UE, dar au ajuns acolo implimentând reformele foarte rapid şi eficient, totodată fiind ajutaţi de statele vecine. De aceea, consideră Moldova un partener care trebuie ajutat în aceeaşi manieră. Ţara noastră este prima pe lista asistenţei externe oferită de Estonia. Nu este vorba doar de proiecte, ci şi de o susţinere politică plenară în relaţiile cu vecinii, în cadrul instituţiilor europene şi în formatele de discuţii baltice ale statelor nordice.
Cum se vede Chişinăul de la Tallinn acum, cu criza politică şi disputele din ultima vreme?
Am vorbit cu oficiali şi politicieni, dar poziţia Estoniei este neschimbată. Moldova rămâne o prioritate şi Estonia nu-şi schimbă opiniile în funcţie de unele dispute interne. Aceste discuţii au loc peste tot. Şi estonienii au avut probleme similare în trecut între membrii coaliţiei de guvernare. Sigur, fiecare stat îşi doreşte să aibă parteneri previzibili, şi estonienii speră ca această instabilitate să se finalizeze cât mai rapid pentru că avem de îndeplinit teme de acasă.
Sunt dispuşii oamenii de afaceri estonieni să investească în Moldova?
Ei sunt foarte deschişi. În aprilie, 20 de businessmeni din Estonia interesaţi de produsele vinicole din Moldova vor efectua o vizită din cont propriu. În cadrul vizitei, vom organiza şi un for de afaceri specializat. Săptămâna trecută discutam cu reprezentanţii Camerei internaţionale de comerţ de la Tallinn să efectuăm o vizită în septembrie cu oameni de afaceri interesaţi să investească în ţara noastră. Noi încercăm să venim cu cât mai multe informaţii, dar şi în Moldova trebuie să aibă loc acele coerenţe ale acţiunilor. Trebuie să existe o percepţie clară că nu poate fi tolerată corupţia, că investiţiile străine vor fi protejate pe termen lung şi riscurile vor fi minimizate. Fiecare investitor îşi doreşte o garanţie şi o stabilitate. Investitorii străini sunt interesaţi de Republica Moldova, ei văd ca în ţara noastră o platformă foarte bună pentru investiţii, luând în considerare factorul geografic, forţa de muncă calificată şi relativ ieftină.
„Ruşii nu se pot angaja la stat dacă nu ştiu estoniana“
Domnule ambasador, în Estonia există o minoritate rusească destul de mare. Ce permite şi ce nu permite legislaţia reprezentanţilor acestei etnii?
Minoritatea rusă este cea mai mare. Datele recensământului din decembrie 2011 arată că 24,8% din populaţie sunt ruşi. Dacă e să o comparăm cu recensământul precedent, atunci constatăm că în 2000 procentul a fost de 28%, deci are loc o scădere. Asta se întâmplă datorită faptului că mulţi se naturalizează şi devin cetăţeni estonieni. De fapt, populaţia minoritară rusă locuieşte în două regiuni: în Tallinn şi în regiunea de Est, la frontieră cu Rusia.
Pe stradă se vorbeşte în rusă?
Da, se vorbeşte, dar şi în Tallinn există câteva regiuni unde populaţia majoritară este vorbitoare de rusă. Totodată, dacă îţi doreşti un job într-o instituţie de stat, este necesar să cunoşti limba estoniană. Dacă vrei să ai acces la un job bine plătit, dacă vrei să fii integrat în societate, este în beneficiul tău să cunoşti limba de stat. O mare parte din minoritatea rusă înţelege acest lucru şi statul îi ajută masiv prin aşa-numită politică de integrare. Republica Moldova poate prelua acest exemplu. În Estonia nu există universităţi în care să se predea în limba rusă. Există şcoli în regiunile populate în majoritate de ruşi, dar unde din acest an de studiu este obligatoriu ca 60% din curriculum să fie în estoniană.
Există partide care se adresează exclusiv ruşilor?
În Parlament sunt patru partide şi majoritatea deputaţilor sunt estonieni, iar partide orientate spre cooperarea cu alte state, nu doar cu Rusia, nu există. Statul şi-a ales integrarea europeană şi 80% din populaţie susţin permanent vectorul european şi statutul de membru în UE, aceasta se reflectă în statututele partidelor politice, care sunt proestoniene şi proeuropene.
Spuneaţi anterior că în sondajele estoniene pe primul loc în topul încrederii populaţiei se află organele de forţă, iar politicienii au în jur de 75 % din încrederea populaţiei. Cum este posibil acest lucru în Estonia?
În topul încrederii se află Departamentul de salvatori şi situaţii excepţionale. În ultimii cinci ani, ei nu au coborât mai jos de 95%. Pe locul doi este Poliţia, care este o combinaţie între departamentul de poliţie şi cel de grăniceri. Ei au adoptat măsuri drastice anticorupţie. Acest lucru s-a reflectat foarte rapid într-o creştere a încrederii faţă de Poliţie, o viteză de reacţie foarte bună şi o toleranţă zero faţă de tratament discriminatoriu, acte de corupţie etc.
Politicienii cum reuşesc să rămână în top?
În Estonia, partidele politice se tem de electorat, pentru că oricare schimbare minoră este privită de politicieni şi prin prisma viitoarelor alegeri. Da, într-adevăr încrederea în partidele politice este destul de mare. Estonienii contabilizează rezultatele politicienilor. Există o presiune publică a populaţiei asupra politicienilor prin metode legale de acţiuni de protest, prin mass-media etc.
Multe instituţii de stat sunt administrate de manageri. Cum au fost atraşi aceştia din sectorul privat în cel de stat şi care sunt rezultatele?
Managerii vin să rezolve problemele strategice sau sunt cei care au viziuni asupra dezvoltării instituţiei. În situaţia în care există nişte regulamente, perturbările din aceste instituţii sunt foarte mici. Este vorba de o coerenţă clară a responsabilităţilor şi priorităţilor. Managerii estonieni sunt foarte bine plătiţi, au salarii foarte mari, poate mai mari decât preşedintele statului, dar salariile lor sunt pe măsura riscurilor şi sarcinilor care sunt puse în faţa lor.
Cum arată Moldova şi „moldovenii“ din Estonia?
În Estonia sunt înregistrate 502 persoane originare din Republica Moldova. Ei sunt organizaţi în asociaţiile „Casa Mare“ şi „Luceafărul“. Avem formaţia de dans „Bucuria“, formaţia „Noroc“, o asociaţie a pictorilor moldoveni în Estonia. Surprinzător sau ba, în Estonia există un sat cu numele Moldova. În această localitate sunt 20 de persoane. Am fost de două ori acolo. Această localitate este superbă. Se află pe malul mării, aduce aminte de un peisaj irlandez cu o stâncă mare. Acolo nu locuieşte nimeni din Moldova. Am fost în fiecare casă şi am încercat să aflu de la localnici ce ştiu despre Republica Moldova. Nu ştiau prea multe şi am revenit cu materiale informative, cu albume de fotografii şi date despre Republica Moldova. Pentru că este lângă o magistrală auto, de fiecare dată când voi trece pe acolo voi intra în această localitate.
Diplomat cu blog şi pasionat de muzică
Ambasadorul Victor Guzun este foarte activ pe blog şi pe reţelele de socializare. De asemenea, cântă ori de câte ori are ocazia la chitară. „Dacă din zece postări una sau două persoane vor fi interesate, atunci mi-am atins scopul“, spune diplomatul. Cum îi reuşeşte? „Cheia succesului este o divizare clară a responsabilităţilor în cadrul echipei, disciplina şi punctualitatea. Cea mai eficientă metodă de a avea timp liber e să fii foarte bine organizat“, spune el.
Victor Guzun
Funcţie: ambasadorul Republicii Moldova în Estonia;
Vârstă: 37 de ani
Stare civilă: căsătorit cu Viorica Guzun.
A fost profesor de geografie şi director-adjunct la Liceul „Gheorghe Asachi“ din Chişinău; lector de Geopolitică la Institutul Internaţional de Management; director al Centrului de Studii Europene; şeful Direcţiei Relaţii Externe şi Integrare Europeană a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.
Se încarcă comentariile...
