Marele cărturar Simion Bărnuţiu a venit să moară acasă într-o trăsură făcută la ordinul lui Alexandru Ioan Cuza
0
Marele cărturar sălăjean Simion Bărnuţiu a fost, o bună parte din viaţă, un apropiat al celui care avea să devină, în 1859, unificatorul Moldovei cu Ţara Românescă, Alexandru Ioan Cuza. Domnitorul a fost cel care a încercat să-i asigure cărturarului, grav bolnav, confortul necesar în ultimul drum spre Sălajul natal, comandând o trăsură specială, spaţioasă, care să-l aducă acasă.
Potrivit istoricului sălăjean Marin Pop, cărturarul s-a bucurat de aprecierea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, astfel că, în momentul în care, în cadrul reformelor făcute de el inclusiv în domeniul învăţământului a înfiinţat, la Iaşi, prima universitate din ţară, Simion Bărnuţiu a fost alegerea lui Cuza pentru funcţia de rector. "Cu modestia-i cunoscută, Simion Bărnuţiu a refuzat numirea, considerând că ar fi mai potrivit ca la conducerea universităţii să fie un moldovean", spune istoricul. Bărnuţiu a rămas, însă, ca şi profesor în cadrul universităţii.
Câţiva ani mai târziu, mai exact în 1864, când, grav bolnav fiind şi simţind că i se apropie sfârşitul, Simion Bărnuţiu a vrut să vină în Sălaj natal, pentru a trece în eternitate acasă, domnitorul Cuza a fost cel care a dat, personal, dispoziţie să i se confecţioneze cărturarului o trăsură confortabilă, care să-l aducă acasă, pe ultimul drum, în condiţii cât mai bune. "Se spune că, la ordinul lui Cuza, i s-a făcut o caleaşcă mare, în care Simion Bărnuţiu putea sta întins", explică Marin Pop.
Din păcate, cărturarul nu a apucat să ajungă, cu caleaşca sa, în Bocşa lui natală. A murit pe drum, în zona cunoscută în Sălaj ca şi Dealul Gorgana. Bărnuţiu era însoţit de către bunul său nepot Ioan Maniu pe care l-a chemat în mod expres, pentru a-l însoţi pe acest ultim drum pământesc.
Cum petrecea Corneliu Coposu sărbătorile creştine în detenţie, urmărit pas cu pas de Securitate
Se încarcă comentariile...
