FOTO Fărâmă de istorie locală, salvată de la distrugere de ”Luminile Codrului”

O superbă ladă de zestre, făcută din lemn de fag şi încrustată, frumos, cu motive geometrice, veche de peste 100 de ani. O remarcabilă colecţie de ”durgalauă”, strămoşul fierului de călcat de azi. Hecele, folosite la pieptănatul lânii. Sunt doar câteva dintre obiectele salvate de la distrugere şi aşezate într-un mic muzeu, creat prin proiectul ”Luminile Codrului”.

Muzeul cu pricina îi aşteaptă de săptămâna aceasta pe cei cei curioşi să afle şi să vadă, cu ochii lor, cum se trăia în zona Codrului în urmă cu o sută de ani, în sălile puse la dispoziţie de Clubul Copiilor din Cehu Silvaniei. Dar ca muzeul din micul oraş sălăjean mai sunt deschise din această săptămână încă două - unul la Şcoala Veche din Corund, judeţul Satu Mare, altul la Casa Memorială ”George Pop de Băseşti” din Băseşti, judeţul Maramureş. Toate trei au fost înfiinţate în cadrul proiectului ”Luminile Codrului”, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi implementat de Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, în parteneriat cu Centrul pentru Conservarea şi promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş şi Asociaţia de Dezvoltare ”Pro Maja” din Bogdand, judeţul Satu Mare.

Timp de mai multe luni, etnologii implicaţi în proiect au colindat satele Ţării Codrului - o zonă cu un specific cultural aparte, care aparţinea înainte de 1968 Sălajului, acum fiind împărţită între cele trei judeţe - pentru a afla de la bătrâni cu ce obiceiuri şi tradiţii de identifică, dar şi pentru a găsi eventuale obiecte reprezentantive pentru aceste obiceiuri, păstrate peste timp. Şi, din fericire, au găsit.

”Elementul central al expoziţiei de la Cehu Silvaniei este această superbă ladă de zestre, veche de peste 100 de ani. Găsim foarte rar aşa ceva, pentru că erau destul de scumpe - erau făcute din lemn de fag şi încrustate cu motive geometrice, cum este şi cea pe care o avem noi aici. Lada era un obiect cu destinaţie exclusiv feminină. Era locul în care mireasa îşi ducea zestrea la casa soţului, iar la rândul ei, dacă avea o fată, îi dădea ei lasa, astfel încât acest obiect ajungea să se transmită din generaţie în generaţie”, ne spune povestea întâiului exponat al muzeului etnograful Camelia Burghele.

De-o parte şi de alta a lăzii de zestre stau răsfirate blide de lut, oluri de apă şi alte obiecte de ceramică, dar şi hecele, acele perii metalice mari cu care se pieptăna lână, furci, răşchitori, vârtelniţe, ”durgalauă”.
”Avem o roată a olarului, oale nesmălţuite - făcute în satele româneşti, pentru că oalele smălţuite erau privilegiul breslelor maghiare, avem farfurii, blide, un strecurător vechi. Pe partea de prelucrare a fibrelor textile, avem chiar şi o remarcabilă colecţie de ”durgalauă” sau ”mângalauă”, acele obiecte dreptunghiulare de lemn, cu striaţii, folosite pentru îndreptarea pânzei ţesute, adică strămoşul călcătorului de azi”, explică etnologul.

Într- altă încăpere, obiecte ce se găseau, pe vremuri, în curtea oricărui gospodar, conturează principalele ocupaţii ale bărbaţilor din satele sălăjene din Ţara Codrului. O căruţă din lemn, cu care se aduceau grânele de la câmp, o grapă, un plug, ba chiar şi un banc de lucru, unde bărbaţii mai pricepuţi îşi puteau confecţiona propriile unelte ori să le repare pe cele stricate, sunt aşezate frumos în aşteptarea vizitatorilor. ”Am expus şi câteva obiecte de albinărit, pentru că în această zonă era dezvoltată această ocupaţie. La muzeul de la Băseşti avem şi foale - adică a fost recreat atelierul unui fierar”, completează Camelia Burghele.

La deschiderea muzeului de la Cehu Silvaniei a fost prezent, sâptămâna aceasta, pe lângă reprezentanţii instituţiilor implicate, şi primarul oraşului, Varga Andrei, care a promis că îl va ajuta pe directorul Clubului Copiilor să dezvolte expoziţia.

”Trăim vremuri tulburi, extrem de alerte, în care riscăm să ne pierdem identitatea culturală şi nu ştiu ce se va întâmpla cu noi când ne vom pierde această identitate, când ne vom pierde rădăcinile. Cred că este de datoria noastră să luptăm mpotriva acestei uitări, împotriva procesului de ppierdere şi disoluţie a obiceiurilor populare”, a conchis entologul Camelia Burghele.

Proiectul ”Luminile Codrului” vine la un an după ce, tot printr-un proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, Centrul de Cultură şi Artă a Judeţului Sălaj a restaurat patru case ţărăneşti locuite şi le-a pregătit pentru vizita turiştilor interesaţi să vadă cum se trăia, în Sălaj, în urmă cu un secol.

Citeşte şi FOTO Casele în care timpul a stat în loc

FOTO Muzeul care se întinde în trei judeţe