FOTO Castelul crimelor de la Treznea, măcinat de timp şi de nepăsare

FOTO Castelul crimelor de la Treznea, măcinat de timp şi de nepăsare

Castelul are o replică a Punţii Suspinelor de la Veneţia FOTO Arhivă

Unul dintre cele mai frumoase castele ale Sălajului,  unic nu doar în Transilvania, ci în vechiul Imperiu Austro-Ungar, cu o replică a Punţii Suspinelor din Veneţia, stă să se dărâme.

Ştiri pe aceeaşi temă

Construit la mijlocul secolului al XIX-lea, Castelul Bay din localitatea Treznea, monument istoric de interes local, se apropie cu paşi înceţi, dar siguri, de distrugerea totală. Castelul a ajuns în această situaţie după ce ani la rând localnicii s-au opus oricărui demers de reabilitare a imobilului, motivul fiind acela că vechea construcţie le aminteşte de masacrul ce a avut loc în Treznea în 9 septembrie 1940, masacru de care este responsabil tocmai cel care locuia atunci în castel, ca proprietar, groful maghiar Bay Francisc. De demolat, nu a putut fi demolat, întrucât este monument istoric. Castelul a fost, însă, vandalizat în mai multe rânduri, în special de hoţii de fier vechi, care au luat de acolo tot ce se putea valorifica la centrele de colectare.

După cum scria în 2011 Adevărul de Seară Zalău, avocatul zălăuan Călin Hârza, pasionat de clădiri şi obiecte vechi, a vrut, în perioada 2007-2008, să concesioneze sau să cumpere castelul, să-l restaureze şi să-i dea mai multe utilităţi. El a vrut să localizeze în el sediul Balivatului Transilvaniei al Ordinului Suprem Templier al Templului din Ierusalim, un centru ecumenic universal şi un centru de cercetări medievale şi templiere. De asemenea, în corpul al doilea, a vrut să aducă o şcoală Waldorf. Într-o altă parte a clădirii, avocatul a intenţionat să înfiinţeze, în parte, un muzeu al atrocităţilor horthyste şi în parte, un muzeu al satului.

„Primăria a fost deschisă la propuneri, pe faţă, dacă suntem de acord să facem investiţii. Am făcut expertize de peste 80 de milioane de lei vechi şi le-am dat la primărie. Mi-au spus mulţumesc şi au încheiat colaborarea noastră. Apoi a început să apară teoria conspiraţionistă. Primarul mi-a spus că sunt persoane sus-puse ca vor castelul. Într-o adunare de la primărie, oamenii au vrut să mă linşeze. Eu nu cred că voia nimeni castelul. Toţi cei care l-au cerut, l-au cerut din cauza terenului, cu intenţia de a demola clădirea”, povesteşte avocatul.

Hârza povesteşte că blazoneria castelului era foarte bine păstrată, atât Bay cât şi soţia sa fiind de viţă regală. Castelul, construit pe la mijlocul secolului al XIX-lea, este în stil neo-baroc. Corpul familiei, care cuprindea şi birourile, era unit cu corpul în care locuia soţia printr-o replică a Punţii Suspinelor din Veneţia. Unicitatea clădirii este reprezentată şi de faptul că stilul eclectismului neo-baroc, gotic, este amestecat cu acela mai nou, ţărănesc. Ţăranii, lucrând acolo, şi-au lăsat influenţa ancestrală în toate elementele. Acum toată stucatura a dispărut”, povesteşte Călin Hârza, dezamăgit. El spune că atitudinea localnicilor din Treznea este oarecum de înţeles, deoarece castelul este pentru ei un simbol negativ, pe care şi-l doresc dispărut de pe faţa

Masacrul din Treznea (Trăznea) a avut loc în 9 septemebrie 1940, ca urmare a Dictatului de la Viena, când trupele ungare horthyste au intrat în comună. Primele victime au fost copiii aflaţi cu vitele la păscut. Cadavrele lor au fost descoperite pe izlazul comunal. După ocuparea satului, unităţile maghiare au dezlănţuit măcelul rămas în istorie sub denumirea de „Masacrul de la Treznea“. Români şi evrei au fost masacraţi cu focuri de mitraliere, străpunşi cu săbiile şi baionetele, iar casele atacate cu grenade şi incendiate. În urma acestor incidente, au murit 93 de persoane, dintre care 87 de români şi 6 evrei.

Schimbare de atitudine

Anul trecut, însă, localnicii au dat primele semne de iertare, primăria demarând procedurile de întabulare a castelului şi a terenului aferent în perspectiva obţinerii unei finanţări pentru reabilitare clădirii. Demersul primăriei vine după ce, pentru prima oară în ultimii ani, la comemorarea a 72 de ani de la masacru, autorităţile judeţene şi cele locale au ajuns la un consens privind reabilitarea castelului, în condiţiile în care, până acum, o parte a localnicilor au făcut presiuni pentru a determina demolarea clădirii.

 

Castelul de la Treznea

Imagini din aceeasi galerie
  • Castelul de la Treznea
  • Castelul de la Treznea
  • Castelul de la Treznea
  • Castelul de la Treznea
  • Castelul de la Treznea
Distribuie imaginea
citeste totul despre: