Destinul tragic al celei mai mari dansatoare a lumii. Modul bizar în care şi-a pierdut viaţa
0
Într-o perioadă în care publicul admira mişcările clasice şi elegante ale balerinelor în tutu-uri şi poante, Isadora Duncan dansa pe scenă îmbrăcată în togă şi desculţă.
Dansatoare nonconformistă şi plină de pasiune, Isadora Duncan a rămas în istorie pentru stilul expresiv pe care l-a adus pe scenă şi care i-a adus titularura de creatoare a dansului modern şi cea mai mare dansatoare a tuturor timpurilor.
Născută în 1877, în San Francisco, SUA, Isadora a fost crescută, după divorţul părinţilor, de mama sa, o profesoară de pian ce aprecia arta în toate formele ei. La vârsta de 6 ani, dădea deja lecţii de dans copiilor din cartier, completând, astfel, veniturile gospodăriei. Patru ani mai târziu, cursurile ei deveniseră atât de populare, încât copila a deci să renunţe la şcoală şi să se dedice lor, cu atât mai mult cu cât familia ei, extrem de săracă, avea nevoie mare de bani.
A spart barierele dansului
Petrecându-şi cea mai mare parte a timpului dansând, Isadora a făcut şi primii paşi în coregrafie. A plecat la Chicago, unde s-a alăturat unei trupe de dans, apoi a ajuns în New York, însă plictisită de structura rigidă a baletului, în 1898 s-a mutat în Londra. Aici s-a remarcat prin prestaţiile în saloanele oamenilor bogaţi, inspirându-şi mişcările din inscripţiile de pe vasele şi basoreliefurile greceşti expuse în Muzeul Britanic.
Aşa a ajuns să îşi poată închiria un studio unde să exerseze, să se perfecţioneze pentru viitoare apariţii pe scenă.
După Londra, Isadora s-a mutat la Paris, leagănul artistic al vremii, unde a vizitat în repetate rânduri Muzeul Luvru, o altă sursă de inspiraţie pentru coregrafiile ei. În acest fel a spart barierele dansului, şi-a dezvoltat un stil propriu, abstract, ce promova libertatea, improvizaţia şi conexiunea emoţională, contar normeloer şi percepţiilor perioadei. Părerile criticilor au fost împărţite: în timp ce unii se arătau deranjaţi de "lipsa de respect" dovedită faţă de clasicism, alţii îi lăudau curajul şi talentul.
În 1904, artista şi-a deschis prima şcoală de dans în Germania şi le-a înfiat pe şase dintre cursantele sale. Pe ritmurile muzicii lui Beethoven, Wagner ori Chopin, îmbrăcată în togă şi desculţă, Isadora a ajuns să ofere spectacole cu mişcările sale revoluţionare în faţa regilor din Europa, dar şi a lui Vladimir Lenin. Una dintre prestaţiile ei memorabile a avut loc în 1911, în cadrul unei petreceri extravagante organizată într-un conac de către designerul francez Paul Poiret, unde Duncan a dansat desculţă pe mese printre 300 de oameni şi 900 de sticle de şampanie.
Destin nefericit
Dacă pe plan profesional lucrurile mergeau strună, în viaţa privată a dus o existenţă dezordonată şi nefericită. A fost atee, bisexuală şi susţinătoare a comunismului. A devenit mamă pentru prima dată în 1906, în urma unei relaţii cu omul de teatru Gordon Craig, pentru ca în 1910 să aducă pe lume al doilea copil, rod al iubirii cu Paris Singer, moştenitorul companiei producătoare de maşini de cusut. Ambii copii au murit înecaţi în 1913, când automobilul în care se aflau a căzut râul Sena.
Alături de Serghei Esenin FOTO fineartamerica.com
Isadora nu şi-a revenit niciodată în urma acestei tragedii. Opt ani mai târziu s-a mutat la Moscova, unde a deschis o nouă şcoală de dans şi unde l-a cunoscut pe poetul Serghei Esenin, cu 18 ani mai tânăr decât ea. Căsnicia lor a fost, însă, una de scurtă durată. Anii ce au urmat i-a dedicat consumului de alcool şi relaţiilor amoroase trecătoare, datoriile acumulându-se pe fondul repetatelor absenţe de pe scenă.
Moartea ei a fost una tragică şi bizară, în acelaşi timp. În 1927, în timp ce călătorea ca pasager într-o maşină decapotabilă, eşarfa lungă şi roşie pe care o purta la gât s-a prins de roata din spate, strangulând-o. Trupul a fost incinerat, cenuşa fiind aşezată în Cimitirul Père Lachaise din Paris, acolo unde îşi duc somnul de veci şi copiii ei.
Citiţi şi:
Viaţa scandaloasă a unei curtezane. Cine a fost femeia care se oferea goală pe o tavă de argint
Se încarcă comentariile...
