Cum a eşuat încercarea ţărăniştilor de a-l scoate din ţară pe Corneliu Coposu, pentru a conduce PNŢ din exil
0În anul 1969, ţărăniştii au încercat să-l convingă pe Corneliu Coposu să plece în exil, de unde să conducă Partidul Naţional Ţărănesc şi să revigoreze astfel mişcarea anticomunistă.
Încerarea ţărăniştilor de a-l scoate clandestin din ţară pe marele om politic şi să-l trimită în exil, de unde să conducă partidul, a ajuns la urechile Securităţii, care i-a alertat de îndată pe cei de la graniţe.
După cum susţine istoricul Marin Pop, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, în 12 mai 1969, sursa „Ovidiu” relata organelor de Securitate despre demersurile ţărăniştilor, pe care le ştia de la doi prieteni ai lui Coposu - Cornel Velţeanu (medicul curant al lui Iuliu Maniu) şi Ionel Jovin.
„În vederea realizării acestui obiectiv, s-au întreprins o serie de cercetări pe teren, atât în Bulgaria cât şi în Iugoslavia”, susţinea sursa, potrivit unui document descoperit de către istoricul sălăjean în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Pentru „linia” Bulgaria, de anumite trasee s-a interesat Şerban Ghica, iar pentru Iugoslavia, considerată mai sigură, mai scurtă şi mai lipsită de riscuri, s-au aflat informaţii prin intermediul unui tânăr naţional-ţărănist, pe nume Borcea. „Corneliu Velţeanu îi spunea sursei că prezenţa lui Coposu afară este necesară pentru a înlocui şi dinamiza acţiunea emigraţiei româneşti care actualmente din cauza unor neînţelegeri interioare este incapabilă să strângă rândurile împrăştiate ale românilor”, explică Marin Pop.
Conform documentului amintit, Seniorul a fost convins de necesitatea prezenţei lui în Occident, unde, potrivit unuia dintre informatorii lui „Ovidiu”, „meschinele interese româneşti din emigraţie cheamă un om tânăr şi energic să facă oarecare ordine”. Lui Coposu îi revenea misiunea de verifica în rândurile emigraţiei româneşti puterea fostului deputat ţărănist Emil Ghizean şi în ce măsură se putea baza pe sprijinul ex-secretarului de stat Rică Georgescu.
„Corneliu Coposu, însă, era pesimist în ce priveşte o plecare în Occident, relatându-i denunţătorului „Hodiş” că nu poate pleca din două motive: era convins că nu i se va elibera paşaport şi nu avea banii necesari pentru călătorie”, mărturiseşte cercetătorul ştiinţific, adăugând că acesta i-a spus informatorului că va pleca doar într-un concediu de odihnă împreună cu un prieten stabilit în Brazilia, după ce acesta va sosi în ţară.
După ce au intrat în posesia acestor informaţii, organele de Securitate, prin Direcţia Juridică din MAI, au trimis, în 27 octombrie, o adresă către Direcţia pentru paşapoarte, evidenţa şi controlul trecerii frontierei, prin care, după cum anticipa Coposu, cereau să nu i se elibereze actele necesare ieşirii din ţară. În ceea ce priveşte motivul invocat, acesta „frizează absurdul”, consideră Marin Pop: Seniorul era considerat suspect în cazul furtului de tablouri din muzeul Brukenthal din Sibiu.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
