A murit un mare român. Medicul care a inventat Ulcosilvanilul şi a tratat de ulcer mari personalităţi ale lumii a pierdut marea bătălie - FOTO
0
Medicul Ioan Puşcaş, intrat în istoria medicinii mondiale datorită cercetărilor şi rezultatelor sale în domeniul gastroenterologiei, a trecut în veşnicie în noaptea de 3 spre 4 aprilie. Avea 82 de ani.
După o viaţă grea şi plină de încercări, dar şi de extraordinare realizări, doctorul Ioan Puşcaş s-a alăturat galeriei de personalităţi ale României care ne privesc dintre stele. ”S-a întâmplat azi-noapte, pe la 12.20, în camera pe care i-o amenajasem în spitalul orăşenesc care îi poartă numele. Avea şi casă în oraş, dar în ultima vreme prefera să stea mai mult acolo”, a precizat pentru Adevărul primarul oraşului Şimleu Silvaniei, Septimiu Ţurcaş.
Medicul va fi condus pe ultimul drum luni, 6 aprilie, în satul său natal, Treznea, pe care l-a iubit enorm.
Cine a fost doctorul Ioan Puşcaş
Medicul Ioan Puşcaş s-a născut în localitatea sălăjeană martir Treznea, în 1932, şi este unul dintre supravieţuitorii masacrului hortist ce a avut loc acolo în 9 septembrie 1940. Opt ani mai târziu, viaţa i-a rezervat o altă capcană, în perioada 1948-1949 fiind deţinut politic,arestat pentru „uneltire contra ordinii sociale“. A absolvit Facultatea de Medicină la Timişoara, după care a fost o vreme medic de circumscripţie în satul Plopiş. După examenul de medic primar, a devenit profesor universitar la Facultatea de Medicină din Timişoara, apoi a fost chemat la Oradea, unde a fost prorectorul Universităţii, apoi conducător de doctorate. Tot acolo a fost făcut Doctor Honoris Causa. De la Oradea s-a mutat la Şimleu, în 1964, pentru a fi aproape de familia sa. Un an mai târziu, a descoperit medicamentul care avea să îl facă celebru: Ulcosilvanilul.
Medicul povestea că a descoperit leacul pentru ulcer pur întâmplător. "Tratam bolnavi cărora trebuia să le elimin apa din organism cu nişte substanţe pe bază de sulfonamide, care erau cunoscute ca având efecte diuretice şi de eliminare a apei. Tratând într-unul din saloanele unde eram la secţia de interne din Şimleu, am observat la unul din bolnavi că-mi zice "domn' doctor, ştiţi, eu de când iau medicamentul ăsta nu mă mai doare stomacul". El de fapt avea nişte edeme, din cauza inconsistenţei cardiace, dar avea şi ulcer gastric. Tratat şi nevindecat. Şi atunci eu mi-am pus întrebarea "de ce"? A doua zi, deja am pus trei sau patru bolnavi, pe care-i durea stomacul sau pe care nu-i durea stomacul, să ia medicamentul respectiv. Şi le-am determinat aciditatea înainte şi în fiecare zi, timp de 5 zile. În a 5-a zi toţi bolnavii erau anacizi, deci fără acid, li se blocase complet secreţia gastrică acidă. Am făcut apoi loturi de mai mulţi bolnavi şi, într-adevăr, mi-am dat seama că bloca complet secreţia gastrică acidă. Şi atunci am luat bolnavi cu ulcere.Am ales apoi 10 bolnavi de ulcer gastric, 10 bolnavi de ulcer duodenal şi după aceea am ales iar 30. Am realizat cercetarea propriu-zisă urmărindu-i radiologic, nu exista endoscopia atunci. Spectaculos, începând din a 5-a zi cel târziu în 14 zile, adică în 2 săptămâni, toate ulcerele se închideau", a povestit, în urmă cu câţiva ani, pentru Adevărul.
Ofertă de 2 milioane de dolari, refuzată
Medicamentul sintetizat de doctorul Ioan Puşcaş, Ulcosilvanil, a fost primul preparat antiulceros care vindeca în totalitate, într-un timp scurt şi fără ca un regim alimentar să fie necesar. Faima lui a ajuns rapid la nivel internaţional, iar compania farmaceutică Cyanamid din New York s-a oferit să-i cumpere patentul în schimbul a două milioane de dolari, propunere pe care Ioan Puşcaş a refuzat-o. Firma respectivă n-ar fi renunţat şi ar fi obţinut de la oficialităţile din România aprobarea de a face cercetări comune la Şimleu Silvaniei. „Reprezentanţii companiei au stat trei luni la Şimleu,timp în care mi-au furat reţeta“, susţinea Ioan Puşcaş. Doctorul mai spune că, după ce au plecat, au făcut mici modificări în compoziţia de bază a preparatului românesc, sintetizând şi lansând apoi în Statele Unite ale Americii „Omeprazolul“, care în prezent este unul dintre medicamentele esenţiale utilizate în patologia esofagiană şi gastroduodenală.
În 1970, l-a vindecat pe Fidel Castro de ulcer. „A venit la mine un trimis al lui Nicolae Ceauşescu şi a trebuit să mă duc la Bucureşti unde mă aştepta Fidel Castro. Era destul de bolnav, însă l-am vindecat în câteva zile. Eu atunci eram împotriva lor (a comuniştilor – n.r.), dar nu puteam să zic nimic, pentru că era periculos, iar conducerea statului mă susţinea în vremea aceea“, rememora doctorul Puşcaş. Dictatorul cubanez nu este singurul personaj important pe care l-a tratat. A mai fost consilierul lui John Fitzgerald Kennedy cu care, spune medicul, a păstrat o corespondenţă susţinută de-a lungul anilor. „Au fost şi miniştri de la Bucureşti. Fiecare avea câte un neam, câte un unchi, un nepot, un văr. Îi trimiteau pe toţi la mine să-i tratez. Au fost, apoi, conducători de partid şi miniştri din ţările vecine“, a completat el.
„Într-o zi, vine cineva la mine. Când l-am văzut mi-am zis: «Asta-i Ceauşescu!». Dar el îmi zice: «Nu, nu-s Nicolae, sunt fratele lui, Ilie, am venit să mă vindeci». Semănau foarte tare. După două săptămâni am avut confirmarea că ulcerul lui duodenal s-a vindecat în totalitate. N-a fost nevoie nici de regim alimentar. Veneau atât de mulţi oameni, încât locuitorii Şimleului trebuiau să-i ia în gazdă, pentru că în spital nu încăpeau“, şi-a amintit Ioan Puşcaş. În mai puţin de o lună de la vindecarea fratelui dictatorului, a venit primul secretar de atunci al judeţului, Laurean Tulai, pe care-l trimisese Nicolae Ceauşescu să-i faciliteze medicului înfiinţarea unui spital. „M-a trimis tovarăşul secretar general să te duc să-ţi alegi orice clădire vrei tu“, şi-a amintit doctorul că spusese Tulai.
Aşa a luat fiinţă Centrul de Cercetare şi Asistenţă Medicală din Şimleu Silvaniei, care s-a închis, însă, în 2010, odată cu restructurarea sistemul sanitar din România. Doctorul Puşcaş dă, de atunci, numele său Spitalului Orăşenesc din oraş. Doctorul reprezintă un adevărat brand al Sălajului, având în spate două medalii de aur pentru descoperiri medicale şi 42 de brevete de invenţii, iar bogata activitate ştiinţifică, recunoscută pe plan naţional şi internaţional, a fost prezentată în peste 600 de comunicări ştiinţifice în reviste de specialitate din ţară şi străinătate, la congrese naţionale şi mondiale.
A fost prieten cu Corneliu Coposu
Doctorul Ioan Puşcaş a fost prieten cuCorneliu Coposu, pe care l-a găzduit de nenumărate ori când se întorcea acasă. „Ne-am cunoscut în 1979, iar de atunci am rămas prieteni. Când venea în Sălaj, înainte de 1989, dar şi după, îl găzduiam la mine la spital, în Şimleu. Avea o cameră special amenajată deasupra biroului meu”, îşi amintea medicul.
Prima vizită de după Revoluţie a lui Corneliu Coposu în Sălaj a coincis cu un moment extrem de trist pentru liderul PNŢCD. „Grupuri de ţigani, manevrate de reprezentanţii Frontului Salvării Naţionale, îl aşteptau pe Coposu în Sânmihaiu Almaşului, pe drumul dinspre Cluj. Aflând de această mizerabilă iniţiativă, l-am sunat când încă era în Cluj şi l-am convins să vină la Şimleu pe traseul Huedin-Ciucea. De acolo l-am preluat, pe el şi stafful de campanie, şi i-am dus cu maşina mea şi alte trei IMS-uri până în Şimleu. Din păcate, şi la întâlnirea electorală de la Casa de Cultură a oraşului, Corneliu Coposu a fost primit cu huiduieli şi ameninţări de ţiganii din Pustă Vale. De abia a scăpat plecând cu maşina fostului şef al Poliţiei”, spunea doctorul Puşcaş.
Vă mai recomandăm:
Minciunile istoriei: cum a fost "pictat" Corneliu Coposu drept un mare moşier şi un trădător de ţară
Se încarcă comentariile...
