Top 5 scandaluri de corupţie care au distrus şcolile româneşti. Episodul profesorilor prinşi cu mita în lenjerie

Percheziţii la liceul din Podu Turcului FOTO Adevărul

De-a lungul anilor, învăţământul românesc a fost zguduit de multe scandaluri de corupţie, urmate de arestarea a zeci de profesori, directori de şcoli sau inspectori şcolari.

”Adevărul” vă prezintă cinci dintre cazurile de corupţie care au scandalizat şcoala românească. 

Cazul Podu Turcului

În anul 2010, o anchetă de amploare a procurorilor anticorupţie avea să demaşte o amplă reţea de corupţie care funcţiona la un liceu din Podu Turcului, judeţul Bacău. Aici elevii care dădeau bani primeau la Bac rezolvarea subiectelor, iar alţii nici măcar nu se prezentau la examen. Reţeaua a fost pusă la punct chiar de directorul liceului, adjunctului acestuia şi secretară. 

Afacerile acestora au ieşit la iveală după ce patru agenţi DGA s-au dat absolvenţi ai Liceului „Alexandru Vlahuţă“ din Podu Turcului pentru a-şi cumpăra nota 10 la Bacalaureat.

Dosarul „Şpagă la Bac" a fost de fapt pregătit de ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) şi procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) timp de aproape un an. Cazul le-a atras atenţia anchetatorilor în urma mai multor sesizări, conform cărora la Liceul „Alexandru Vlahuţă" din Podu Turcului se ia Bacalaureatul cu note foarte mari.

Patru ofiţeri DGA s-au prezentat drept tineri interesaţi să treacă de examen fără să înveţe. Surse apropiate anchetei susţin că ofiţerii s-au transferat în ultimul semestru de şcoală la seral, la Podu Turcului, au avut mutaţie în aceeaşi localitate, iar la finalul cursurilor au bătut palma cu directorii pentru a promova examenul cu brio. În schimbul notei 10, ei au dat 2.000 de lei.

Zeci de plicuri cu bani în cabinetul directorului

În urma descinderilor la liceul din Podu Turcului, anchetatorii au avut au descoperitnu mai puţin de 54 de plicuri cu sume cuprinse între 2.000 şi 8.000 de lei, iar altele pline cu valută au fost găsite în cabinetul lui Dumitru Ţopa, directorul liceului, dar şi în arhiva de cataloage. Alte sume au fost găsite acasă la Ţopa, la adjunctul său, Doina Antohi, la secretara Tatiana Moraru, precum şi în locuinţele unor rude ale celor doi directori.

Poliţiştii sub acoperire care au căutat şpaga pe care tocmai o plătiseră au avut surpriza să o găsească în lenjeria directoarei Antohi. Femeia avea asupra sa 600 de euro şi 100 de lei inscripţionaţi cu „mită".

Dulapul directorului Ţopa a fost spart de anchetatori după ce secretara Tatiana Moraru a susţinut că nu găseşte cheia. Odată uşa deschisă, din dulap au început să curgă zeci de plicuri însemnate cu numele elevilor care au dat banii.

În total e vorba de peste 130.000 de lei, sumă care îi asigura pe cotizanţi de note bune la prima probă a Bac-ului. Pentru următoarele, cei care doreau să îşi cumpere diploma urmau să facă alte donaţii. Surse apropiate anchetei susţin că descinderea a fost organizată la prima probă, de teamă că banii inscripţionaţi de procurori puteau să dispară.

Cum se cumpărau notele la bac 

Alte sume au fost descoperite în casa secretarei, depozitate sub salteaua patului din dormitor.

Metoda de mituire a profesorilor era extrem de simplă. Directoarea Antohi era cea care anunţa în fiecare clasă că cine doreşte să promoveze, trebuie să cotizeze. Fiecare elev a trecut prin faţa adjunctei cu plicul în mână. Femeia număra banii şi îi obliga pe elevi să scrie pe o hârtie numele şi suma oferită. În schimb, li se promitea returnarea banilor dacă nu obţineau nota maximă. După stabilirea subiectelor, secretara Moraru făcea copii ale rezolvărilor din cărţile de specialitate şi le distribuia în fiecare clasă. De altfel, potrivit anchetatorilor, au fost găsite 251 de teze identice, toate de 10, dar şi zeci dintre copiile rezolvărilor făcute de secretară, în toaletele şcolii. Anchetatorii au scos la iveală faptul că mulţi dintre ei erau plecaţi la muncă în străinătate.   

Cei doi directori au fost condamnaţi la câte patru ani de închisoare cu executare.

Cazul Ialomiţa

Un alt scandal de corupţie la Bacalaureat s-a înregistrat la Ialomiţa în vara anului 2012. 17 profesori au fost puşi atunci sub învinuire, fiind acuzaţi că au cerut şpăgi de la peste 100 de elevi pentru a-i trece cu note bune la matematică sau limba română. Cerectările au debutat imediat după afişarea rezultatelor finale la examenul din vara anului 2012. Anchetatorii aveau indicii că mai mulţi dascăli din Ialomiţa se fac vinovaţi de faptul că au cerut bani elevilor pentru a-i trece la examen.

Pe numele acestora au fost emise ordonanţe de reţinerepentru 24 de ore, iar ancheta a fost declinată către Direcţia Naţională Anticorupţie. În urma cercetărilor, anchetatorii au stabilit că profesorii ialomiţeni erau obligaţi să ia şpagă de la elevi de Otilia Dumitru, inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Ialomiţa la acel moment. Procurorii DNA sunt cei care susţin că Otilia Dumitru ar fi coordonat întreaga activitate infracţională a profesorilor. Din ordinul ei au fost mărite artificial note elevilor şi tot ea ar fi stabilit şi sumele pe care profesorii trebuie să le ceară de la candidaţi pentru a-i promova examenul.

Datele din anchetă au scos la iveală faptul că profesorii negociau cu părinţii elevilor banii pe care trebuie să-i primească. Candidaţii erau sfătuiţi să-şi facă semne pe foile de examen pentru a fi mai uşor identificaţi.  

În faţa judecătorilor, 16 dintre profesori şi-au recunoscut faptele în faţa judecătorilor. 13 dintre profesori au fost condamnaţi la închisoare cu executare, pedepse cuprinse între 2 şi 3 ani, în timp ce patru dintre sacăli  au primit pedepse cu suspendare sub supraveghere . Mai mult, judecătorii au decis aplicarea unor pedepse accesorii prin care le-au interzis profesorilor exercitarea profesiei pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 2 ani. De asemenea, judecătorii au dispus anularea a 169 de lucrări supraevaluate şi 103 diplome de Bacalaureat false.

Cazul Cluj- Napoca

Fostul inspector general-adjunct din judeţul Cluj, Tünde Péter, a fost arestat preventiv în septembrie 2014, fiind acuzată că iind acuzată că a cerut de la mai multe persoane peste 20.000 de euro, din care a primit 10.300 de euro, pentru a interveni pe lângă membrii comisiilor de bacalaureat pentru ca aceştia să acorde note mai mari sau note de trecere unor candidaţi la bacalaureat.    

În 2008, părinţii ofereau 30 de euro pentru promovarea unei probe la examenul maturităţii. ünde Péter a ridicat cuantumul şpăgii ce în ultimii ani procurorii au prins în flagrant câţiva dascăli luând şpagă. Inspectorului general adjunct de la Inspectoratul Şcolar Cluj, Peter Tunde, cerea minimum 600 de euro pentru promovarea candidaţilor nepregătiţi la sesiunea de toamnă a Bacalaureatului. Aceasta a fost arestată după ce a fost prinsă că a „rezolvat” mai multe probe pentru şase elevi care au fost declaraţi respinşi în sesiunea din vară. Fiecare din probele scrise de la examenul de Bacalaureat avea un anumit tarif stabilit de către aceasta.
Dintre cele şase cazuri, pentru care Peter Tunde a primit mită, doi elevi nici nu s-au prezentat la examen.

Peter Tunde a fost la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare şi interzicerea unor drepturi, pe o perioadă de trei ani după executarea pedepsei, interzicându-i-se inclusiv dreptul de a mai ocupa funcţii de inspector şcolar sau de a mai fi numită în comisii de examen. Peter Tunde ocupa funcţia de inspector şcolar judeţean adjunct din anul 2006, fiind susţinută de UDMR.

Cazul Tulcea

Un alt scaandal de corupţie la Bacalaureat s-a înregistrat în 2014 la Tulcea. Şapte profesori au fost ăpuşi sub acuzare atunci pentru luare de mită , trafic de influenţă, complicitate, abuz în serviciu şi fals, infracţiuni săvârşite în timpul sesiunilor de vară şi toamnă ale examenului de Bacalaureat 2014, pentru favorizarea a 45 de candidaţi.

În urma cercetărilor, s-a stabilit că în perioada mai-septembrie 2014, pe parcursul desfăşurării celor două sesiuni ale examenului de bacalaureat, cei şapte profesori puşi sub acuzare, împreună cu alte cadre didactice care au calitatea de suspecţi, au supraevaluat lucrările a aproximativ 45 de candidaţi la disciplinele cu scopul promovării examenului.

Prin intermediul colegilor profesori, examinatorii au primit semne şi parole transmise de la şi către candidaţi pe care aceştia le-au inserat în conţinutul lucrărilor de concurs în scopul identificării cu uşurinţă la corectare. Pentru acordarea notelor de promovare, profesorii corectori au procedat fie la supraevaluarea lucrărilor, fie la contrafacerea scrierii prin adăugarea unor cuvinte punctate în barem, ori prin rezolvarea în integralitate a subiectelor la disciplinele reale. Intermediarii ar fi pretins sau primit, pentru ei sau pentru profesorii corectori, în schimb, sume de bani cuprinse între 400 şi 800 euro pentru fiecare disciplină. Cea mai mare pedeapsă în acest dosar a fost primită de profesorul de  matematică Ovidiu Târlogeanu, condamnat definitiv, în această vară, la 5 ani şi 8 luni închisoare.

Cazul Giurgiu 

Judeţul Giurgiu a ţinut capul de afiş cu un uriaş scandal de corupţie la examenul de bacalaureat din anul 2013. În urma anchetei s-a stabilit că 64 de profesori din judeţ au luat şpagă de la părinţii mai multor candidaţi pentru a-i trece examenul.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Parchetului de pe lângă  Tribunalul Ialomiţa, cei 64 de inculpaţi ai cauzei, profesori, directori  şi directori adjuncţi de şcoli şi licee, dar şi reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Giurgiu, sunt acuzaţi de faptul că au fraudat sesiunea bacalaureatului de toamnă, din anul 2013.

Procurorii susţin că dascălii au fost contactaţi de părinţii mai multor elevi care le-au cerut sprijinul pentru a le acorda absolvenţilor de liceu note de trecere la examen. Pentru rezultatele măsluite, profesorii au cerut şpagă între 100 şi 1.000 de euro.
Conform procurorilor, cadrele didactice au stabilit un sistem de semne şi parole ce au fost transmise candidaţilor, pe care aceştia le-au înserat în conţinutul lucrărilor de concurs pe prima pagină, ultimul rând.
În acelaşi timp, sistemul de semne şi parole a fost transmis către profesorii evaluatori care au fost recompensaţi prin intermediul şefilor de centre de corectare, în funcţie de numărul de lucrări identificate cu semne, evitându-se astfel legătura directă dintre evaluator şi candidat.

Profesorii trimişi în judecată au scăpat cu pedepse cuprinse între un an şi trei ani de închisoare, cu suspendare. Sentinţele nu sunt încă definitive.