Oraşe dispărute din România: Fălciu, vechi târg comercial cu importanţă strategică din Sud-Estul Moldovei

Fălciu, una din cele mai vechi aşezări umane de pe raza judeţului Vaslui, atestată documentar cu secole în urmă a avut o importanţă strategică, militară şi comercială deosebită. Prin importanţa şi rolul avut de-a lungul secolelor, Fălciul poate fi considerat unul din oraşele dispărute din România

Oraşe dispărute din România Ţinutul Fălciului, aşezare seculară care a dat numele judeţului de mai târziu cu reşedinţa la Huşi, are o istorie bogată. Prima atestare documentară despre ţinut ca unitate administrativă apare în “Cronica călugărilor Mânăstirii Putna”, izvor care cuprinde date între anii 1466-1566. În cronica amintită se menţionează că în acele vremuri existau 24 de ţinuturi între care şi cel al Fălciului cu capitala în târgul Fălciu, reşedinţă care a fost mutată ulterior la Huşi.

Judeţul Fălciu, situal în partea de S-E a Moldovei, cuprindea ţinutul aflat de o parte şi cealaltă a Prutului, din dreptul vesttei pădurii de stejari a Tigheciului, adică o fostă margine de ţară. În vechea împărţire teritorială a Moldovei dinainte de 1812, codrul Tigheciului făcea parte din ţinutul Fălciului. Drumuri pricipale pentru comerţ treceau şi trec pe acolo, făcând legătura între Huşi şi Chişinău, dar şi drumul Cetăţii Albe din sudul judeţului.

“Fălciul nu a fost niciodată oraş, a fost dintotdeauna un simplu târg. Alături de localităţi mai mari care apăreau în această parte a Moldovei încă din perioada medievală (Bârlad şi Huşi), erau şi o serie de târguri cu caracter comercial. Potrivit vechii împărţeli teritoriale, judeţele erau împărţite în ocoale (comune) şi sate. Astfel erau ocoalele Puieşti pe unde treceau drumurile către Galaţi şi Bacău, Murgeni şi Fălciu, târguri aflate aproape de Prut - zone cu caracter agricol, viticol şi piscicol”, a explicat profesoara Oltea Răşcanu-Gramaticu, preşedintele Societăţii de ştiinţe Istorice - filiala Bârlad.

Oraşe dispărute din România Fălciul, prin aplasarea lui, a avut o importanţă strategică, militară şi economică deosebită care a culminat în perioada modernă (secolul XIX şi începutul secolului XX).
“Aici s-au stabilit negustori evrei, cu precădere, dar şi negustori greci care au dezvoltat comerţul în zonă. În perioada domnitorului Cuza a fost o nouă împărţire teritorială care a continuat  până în 1948. Ulterior, Fălciul a intrat în cadrul regiunii Bârlad, apoi a făcut parte din raionul Murgeni”, a precizat istoricul Oltea Răşcanu-Gramaticu.