FOTO Jurnal de vacanţă. Frumoasa Mănăstire Bujoreni şi legenda măgarului îngenuncheat în faţa icoanei Maicii Domnului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mânăstirea Bujoreni, colţul de rai din inima codrilor FOTO Sabina Ghiorghe
Mânăstirea Bujoreni, colţul de rai din inima codrilor FOTO Sabina Ghiorghe

Cea mai mare pădure din judeţul Vaslui ascunde şi unul dintre cele mai frumoase lăcaşe de cult: Mânăstirea Bujoreni sau Schitul Măgarului. „Adevărul” vă prezintă în cadrul campaniei „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă” colţul de rai care atrage mii de vizitatori anual.

Pentru a vizita această mânăstire aflată în inima pădurii Bujoreni se poate folosi orice mijloc de transport. Credincioşii preferă să ajungă cu maşinile, iubitorii de natură pot petrece o zi pe bicicletă pentru a descoperi frumuseţea peisajului şi liniştea monahală pe care o oferă locul.

Mânăstirea Bujoreni, cunoscută şi sub numele “Schitul măgarul” se află la o distanţă de aproximativ 22 de kilometri de Bârlad. Traseul este următorul: drumul judeţean DN24/DE581 Bârlad - Zorleni - Murgeni - Fălciu. La ieşirea din satul Popeni, în vârful unui deal unde este amplasat un releu TV, punctul numit Căprioara, un indicator vă îndrumă la dreapta, pe un drum forestier lung de 7 kilometri. În frumoasa poiană a Bujorenilor, în inima pădurii, se află mânăstirea.

În cele mai multe zile ale anului, mânăstirea Bujoreni e acoperită de linişte. Doar în zilele marilor sărbători religioase creştine şi la slujbele de duminică sunt sute de oameni care poposesc acolo. Turiştii pot intra fără sfială chiar dacă nu va fi nimeni să-i întâmpine. Dacă le e foame e suficient să ceară pentru a fi serviţi cu bucatele simple din bucătăria mânăstirii. Compoturile şi dulceţurile făcute acolo stau pe masă, iar bucatele calde vor sosi îndată.

Ca în toate mânăstirile creştin-ortodoxe, drumeţii sunt primiţi şi găzduiţi fără a da nimic în schimb. O lumânare aprinsă sau un pomelnic lăsat în biserica mânăstirii e suficient.

Legenda mânăstirii

Istorioarele şi legendele despre acest loc au fost transmise de-a lungul vremii din gură-n gură. Chiar în incinta mânăstirii este amenjat un loc unde turiştii pot să o citească. Prezentăm legenda Schitului Măgarul aşa cum e redată chiar de călugării lăcaşului.



Documentele istorice vorbesc că spre sfârşitul domniei lui Alexandru cel Bun, nu departe de locul unde este acum mânăstirea, se afla un schit mărunt de călugări. În iarna lui 1440, o hoardă de tătari a năvălit pe cai iuţi, trecând prin  foc şi sabie călugării de la schit. Unul din călugări a apucat să scape, nu înainte de a lua icoana Maicii Domnului din iconostas, ce fusese adusă acolo de un stareţ bătrân de la Muntele Sfânt. A fugit spre pădure, dar a fost atins de o săgeată. A fost găsit mort de tăietorii de lemne, chircit într-o râpă, dar neatins de fiarele pădurii.

image

De icoană nu s-a mai ştiut nimic multă vreme, până în timpul domniei lui Ioan Vodă cel Viteaz, când printr-o minune Dumnezeiască iar s-a arătat oamenilor. În primăvara anului 1575, pe la Bunavestire, când Măria Sa cobora pe valea Bârladului, a cumpărat pentru oştire sute de oi şi miei. Oierul Ion Breţcan a vândut domnitorului toată turma sa şi, cu măgarul cu samarul plin de galbeni, s-a îndreptat spre casă. Spre seară a tras la casa unor gospodari şi în timp ce se cinstea cu o ulcică de vin, şi-a adus aminte că a lăsat afară pe măgar sacii plini cu galbeni. A ieşit rapid, dar măgarul dispăruse.

image

Starostele vânătorilor i-a liniştit spunându-le că măgarul are obiceiul să plece să se odihnească într-o poiană la rădăcina unui copac. Oierul şi slugile au luat câteva torţe şi au plecat spre Poiana Stejarului. Acolo, urechiatul stătea neclintit ca o stană de piatră, încenunchiat, cu fruntea lipită de coaja zgrunţuroasă şi cu ochii aţintiţi spre scorbura stejarului. Ciobanii au încercat să îl ia de acolo, dar deodată, pădurarul care i-a însoţit, mut de uimire, le-a arătat trei luminiţe albastre, verzui, ce licăreau în în formă de cruce. S-a aplecat în scorbură, a răscolit cu coada baltagului şi sub priviorile mirate ale celor din jur a scos o icoană mare, ferecată în argint, năpădită de vitregiile vremii.

Uluiţi, ciobanii au căzut în genunchi şi făceau necontenit semnul crucii. Unul din ei şi-a amintit de icoana dispărută de la schit. Fiind convins că Maica Domnului i-a îndrumat paşii către copac, moş Iftene pădurarul şi oierul Ion Breţcanu, s-au legat să ridice acolo o biserică cu hramul Adormirii Maicii Domnului.

Banii pe care i-a căştigat din vânzarea produselor i-a folosit pentru construirea unui lăcaş sfânt din lemnul stejarului. Trunchiul stejarului a devenit Sfânta Masă în Schitul Măgarul şi ciobanul s-a călugărit sub numele Pahomie.

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook,125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Vă mai recomandăm: 

FOTO VIDEO Cu bicicleta pe vârful Măgura. Împrejurimile de poveste ale Sibiului, descoperite pe două roţi

Bicicliştii experimentaţi spun că traseul până pe vârful Măgura nu e unul uşor, dar merită din plin tot efortul. Priveliştea de pe vârf opreşte parcă timpul şi te lasă fără cuvinte.

FOTO Păltiniş la 120 de ani. Povestea vechii staţiuni montane săseşti Hohe Rinne

În decorul splendid al Munţilor Cindrel, în 1894 o asociaţie săsească pune bazele renumitei staţiuni montane româneşti Păltiniş. La mai bine de un secol de atunci, zona a rămas un adevărat rai al iubitorilor de drumeţii montane şi al pasionaţilor sporturilor de iarnă.

VIDEO FOTO Drumeţie în munţii Făgăraş. Peisaje de poveste şi casacada Şerbota, cea mai frumoasă din zona Făgăraşilor

Cu rucsacul în spate şi cu nelipsitul aparat de fotografiat Munţii Făgăraş vă aşteaptă cu peisaje de poveste, care încântă ochiul şi bucură sufletul. În campania „125 de locuri pentru care iubim România“, vă invităm la drum prin Făgăraş!

FOTO Vacanţă în colibe ciobăneşti. Relaxare în cel mai autentic stil românesc

La patru kilometri de Tilişca, un sat din Mărginimea Sibiului, în inima muntelui, câţiva ciobani autentici aşteaptă turişti pentru o vacanţă în colibe vechi de mai bine de 100 de ani, cu mâncare tradiţională de la stână.

Vaslui



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite