FOTO Cum să furi un oraş din România: Negreştiul, devalizat de fostul primar
0Ioan Cozma, fost primar al Negreştiului timp de opt ani, este cercetat de procurorii DNA Iaşi, alături de alte 37 de persoane, pentru devalizarea, prin firme „de casă”, a oraşului considerat polul sărăciei din România.
Procurorii DNA Iaşi au în lucru unul dintre cele mai complexe dosare de devalizare publică din ţară, cu 600 de volume, în care sunt cercetaţi Ioan Cozma, fostul primar, timp de două mandate (2004 - 2012) a oraşului Negreşti (Vaslui), dar şi alte 37 de persoane. Toţi sunt cercetaţi penal pentru devalizarea oraşului, considerat polul sărăciei din România, cu mai bine de jumătate din popolaţia activă fiind şomeră şi cu o industrie aproape inexistentă.
Procurorii DNA Iaşi încearcă să descopere cum a fost posibil ca, într-un oraş în care s-au investit sume uriaşe de bani, atât de la bugetul de stat, cât şi din fonduri europene, administraţia locală a ajuns în colaps financiar, iar niciunul dintre marile proiecte de investiţii nu a fost finalizat. „Cei 38 de suspecţi sunt cercetaţi pentru constituire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu, conflict de interese, înşelăciune, fals intelectual, uz de fals, fals in declaraţii, spălare de bani, folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta.”, a declarat, pentru „Adevărul”, Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al DNA.
Fabrică de cărămizi improvizată
Surse judiciare spun că, în cei opt ani în care Ioan Cozma a condus Primăria Negreşti, lucrările a căror valoare nu depăşea 10.000 de euro au fost atribuite de Primăria Negreşti societăţilor controlate de edil prin intermediul rudelor: SC Precizia SRL, administrată de fiul său, George Ionuţ, respectiv SC Instalrep SA, unde a fost acţionar mai întâi Ioan Cozma şi mai apoi fiul său. În cazul lucrărilor, pentru care erau necesare licitaţie publică, contractele erau câştigate de societăţi mari, care ulterior subcontractau tot celor două firme controlate de Cozma.
Prima escrocherie a primarului Ioan Cozma a fost comisă, spun anchetatorii, chiar la începutul primului său mandat, când Primăria Negreşti a contractat un proiect cu finanţare europeană, care viza ridicarea unei fabrici de cărămizi ecologice. Neregulile au ieşit la iveală încă din 2005, când la Negreşti a ajuns însuşi şeful de atunci a Delegaţiei Comisiei Europene în România, Jonathan Scheele. În loc de fabrică şi utilaje la standarde europene, câţiva romi învârteau lutul cu mâinile. Ei au recunoscut că nu sunt angajaţi ai „fabricii de cărămizi ecologice”, ci beneficiari de ajutor social, dar fuseseră convocaţi de primar să facă chirpici. Primăriei conduse de Cozma i s-au imputat, atunci, aproape 50.000 de euro, iar în 2012 fostul primar avea să fie condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraude cu fonduri UE.
" Poate să vină toată justiţia din România să mă judece pentru că, oricum, îmi voi demonstra nevinovăţia. Am făcut recurs la Curtea de Apel Iaşi şi sunt convins că sentinţa îmi va fi favorabilă. Totul este un joc făcut de adversarii mei politici", declara primarul Ioan Cozma, după condamnarea din 2012.
Cel mai mare tun: groapa ecologică
În timp ce era cercetat de DNA pentru gestionarea fondurilor în cazul fabricii de chirpici, Cozma făcea obiectul unui alt dosar, instrumentat la acea dată de ofiţerii Serviciului de Investigare a Fraudelor (SIF) Vaslui.
Proiectul în valoare de 944.000 de euro privind amenajarea gropii ecologice din oraş, din care 700.000 euro erau asiguraţi de Uniunea Europeană, a fost câştigat de Primăria Negreşti în toamna lui 2006. Potrivit angajamentelor, pe 28 februarie 2010, lucrările trebuiau finalizate. Licitaţia a fost câştigată de o firmă „de casă”, Instalrep Construct SA, condusă de Gheorghe Vasiliu, cumătrul lui Cozma.
Pentru amenajarea platformei de beton, pe care urmau să fie instalate containerele pentru deşeuri, cei de la Instalrep Construct cumpărau sacul cu ciment de la societatea Radical Grup Vaslui cu 17 lei, iar, ulterior, îl facturau Primăriei Negreşti cu 70 de lei. Cu două săptămâni înainte de data scadentă a contractului, o echipă de control din cadrul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord - Est constata că, în locul unei gropi ecologice la standarde europene, la Negreşti, fusese ridicat un simplu schelet metalic.
Cum s-a acoperit gaura lui Cozma
Pentru a scăpa de somaţiile Comunităţii Europene, care îi solicita restituirea a 700.000 de euro, fonduri nerambursabile, primarul Cozma (PDL) a făcut apel la Guvern, condus, atunci, de Emil Boc. Ajutorul a venit din partea Executivului, pe 23 decembrie 2010, când Primăriei din Negreşti i-au fost alocaţi toţi cei 700.000 de euro, din fondul de rezervă al statului. Potrivit Hotărârii de Guvern, suma reprezenta datorii pe care Primăria Negreşti le-ar fi înregistrat către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. În realitate însă, destinaţia a fost cu totul alta: în aceeaşi zi în care banii au intrat în contul Primăriei, aceştia au fost redirecţionati către conturile Comunităţii Europene, de unde veniseră banii pentru groapa de gunoi ecologică.
Pe lângă neregulile la groapa ecologică, procurorii DNA Iaşi mai cercetează şi alte afaceri cu bani publici: canalizarea localităţii, asfaltarea străzilor, construcţia stadionului şi a unei şcoli, proiecte pentru care Primăria Negreşti a încasat peste 2 milioane de euro, fonduri UE şi de la Guvern, dar care nu s-au realizat decât parţial sau deloc.
„În ultimii doi ani am achitat societăţii fostului primar, Instalrep SRL, 330.000 lei pe lucrări care mai degrabă nu s-au făcut. Fiind vorba despre sume stabilite de instanţă, a trebuit să le achităm. Nu a contat că aceste lucrări fac obiectul unor cercetări penale, că nu sunt realizate. Apăreau în actele Primăriei, semnate în timpul mandatului lui Cozma, ca fiind finalizate”, mărturiseşte actualul primar, Vasile Voicu.
Oraş fără industrie
Cu o populaţie de aproximativ 10.000 de locuitori, din care 8000 mai locuiesc în oraş, restul fiind plecaţi la muncă în străinătate, Negreştiul este considerat polul sărăciei din România. Industria este aproape inexistentă, în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Vaslui, oraşul figurează cu aproape 3.000 de şomeri aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Înainte de anii ’90, la Negreşti funcţionau patru mari fabrici care absorbeau toată forţa de muncă a oraşului. Filatura de bumbac era cea mai mare fabrică, aici lucrând aproape 1000 de oameni, alţi 600 de negreşteni lucrau la Fabrica de Utilaje de Construcţii, 300 de la Fabrica de Mobilă, iar 250 la Şantierul de Instalaţii şi Construcţii, ce avea să fie transformat de fostul primar Ioan Cozma în societate de familie (SC Instalrep SA). În prezent, la Negreşti cei mai mulţi angajaţi sunt în aparatul Primăriei, aproximativ 80 de persoane: funcţionari, poliţişti locali, personalul didactic din şcoli şi cei de la bibliotecă. În mediul privat, pe lângă, micii comercianţi care şi-au deschis magazine sau baruri, oraşul Negreşti mai este susţinut de doi agenţi economici mai importanţi: o fabrică de mobilă unde lucrează aproximativ 60 de persoane şi o alta de utilaje de construcţii unde mai lucrează 50 de negreşteni. Toate cele patru mari fabrici ale oraşului s-au închis după Revoluţie. Din 2011, oraşul a rămas şi fără spital, fiind închis în urma ordinului Ministrului Sănătăţii, deşi noua clădire a unităţii sanitare abia fusese dată înfolosiţă. Cei aproape 200 de angajaţi ai spitalului, majoritatea cadre medii şi personal auxiliar, au îngroşat rândul şomerilor, naveta la alte unităţi sanitare din judeţ, fiind mai scumpă decât salariul ce l-ar fi încasat.
Cozma, obişnuit cu faptele penale
În anul 1998, Ioan Cozma era administrator la SC Şantierul de Construcţii şi Reparaţii SA Negreşti şi fusese desemnat preşedinte al Consiliului de Administraţie (CA) şi director general al acestei societăţi. În anul 2002, Cozma a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală, fiind acuzat că a sustras bani din conturile societăţii.. Asta nu l-a împiedicat ca în anul 2004 sa candideze la alegerile locale din partea PSD şi să câştige funcţia de primar. Doi ani mai târziu Ioan Cozma a fost condamnat de Judecătoria Vaslui la şase luni de închisoare cu suspendare. Câteva luni mai târziu, în noiembrie 2006, Tribunalul Vaslui care judeca apelul în dosar, avea să constate încetat procesul penal porbit împotriva primarului ca urmare a prescripţiei faptelor. A fost însă obligat să achite prejudiciul, aproximativ 100.000 de lei.
În 2008, Ioan Cozma a câştigat un nou mandat de primar, de această dată din partea PDL. Trimis în judecată pentru fraude cu fonduri europene, în cazul fabricii de cărămizi ecologice, Cozma a fost condamnat, în 2012, la 2 ani de închisoare cu suspendare.
La alegerile locale din 2012, în timp ce dosarul se afla la recurs, Cozma, invocând faptul că respectiva Judecătoriei Vaslui ar fi rodul uneri răzbunări politice a candidat din nou pentru un nou mandat de primar tot din partea PDL, însă de această dată, nu a mai primit voturile negreştenilor pierzând alegerile. Tot în perioada exercitării funcţiei de primar, Ioan Cozma a reuşit să achiziţioneze prin intermediul societăţii Instalrep, administrată de fiul său, George Ionuţ, cunoscutul conac boieresc de la Todireşti (localitate aflată în imediata apropiere a oraşului), vechi de peste 200 de ani. Iniţial, primar a achiziţionat doar terenul din jur, însă în acte a fost trecut "întâmplător" şi conacul. Şi achiziţionarea conacului, complet renovat şi modernizat, în care, în prezent, locuieşte fiul lui Cozma face obiectul anchetei procurorilor anticorupţie.
Mai puteţi citi:
Primăria Negreşti, în pragul falimentului- trei luni fără salarii
Se încarcă comentariile...
