Descoperirea fabuloasă de la Ghergheşti. Maxilarul superior al unui elefant preistoric a fost scos, joi, la lumină
0La situl arheologic de la Ghergheşti (Vaslui) a fost descoperit joi, 2 iulie, un nou fragment din craniul unui elefant presitoric vechi de aproximativ 7-8 milioane de ani. Primele fragmente fosile au fost scoase la lumină pe 20 iunie
Echipa mixtă de cercetători din Bârlad şi Iaşi, care în urmă cu aproximtiv trei săptămâni a scos la lumină primele oase ale unui elefant preistoric, un exemplar de Deinotherium, specia Deinotherium giganteum, a descoperit, joi, 2 iulie, noi fragmenete osoase, care vor contribui semnificativ la reconstituirea craniului gigant.
Importanţa descoperirii de la Ghergheşti a stârnit interesul presei internaţionale. Ziare precum "Le Parisien", "France 24", "Zeit" (Germania) au publicat articole subliniind importanţa acesteia.
“Am descoperit componente ale aceluiaşi schelet, de o importanţă paleonotlogică extrem de mare. Vorbim despre craniu, sau, mai bine spus, o parte din craniu. Descoperirea a fost făcută chiar astăzi dimineaţă în acelaşi sit paleonotlogic. Practic am scos la suprafaţăcraniul mandibular stâng şi acum suntem în plină decopertare. De la primele fragmente osoase găsite am găsit şi altele şi după ce le-am curăţat le-am dus la muzeu unde se află în plin proces de restaurare”, a spus Laurenţiu Ursachi (foto dreapta), drd. muzeograf la Muzeul “Vasile Pârvan” Bârlad, coordonatorul echipei de cercetare.
Fragmentele osoase descoperite până în prezent au fost aduse la muzeul bârlădean pentru restaurare. La final, după reconstituirea craniului şi a unor părţi din schelet, va fi expus la Muzeul Bârlad.
Specific pentru elefantul preistoric din specia descoperită la Ghergheşti sunt fildeşii prinşi de maxilarul inferior orientaţi în jos. Înălţimea acestuia varia între 3,5-5 metri.
“Până la urmă s-a dovedit că scheletul nu este împrăştiat cum se credea, dar a fost bulversat de utilajele care au trecut pe aici în 1950, când a fostz construit drumul. Vom vedea după restaurare de bucăţi avem şi din ce oase, pentru că sunt fragmente destul de mici şi deocamdată nu ne putem pronunţa asupra diagnosticului elementului scheletic din care provin. Dar completează celelate fragmente osteologice pe care le-am recuperat până în prezent. Azi am pus în evidenţă maxilarul superior. Din observaţiile de teren, cred că o parte din schelet a fost distrus de utilajele care au construitdrumul. Dar aevm părţile esenţiale: mandibula şi maxilarul superior”, a precizat Laurenţiu Ursachi.
Echipa de cercetare este coordonată de drd. muzeograf Laurenţiu Ursachi de la Muzeul “Vasile Pârvan” Bârlad şi de asist.univ. dr. Ing. Bogdan Răţoi, de la Facultatea de geologie din cadrul Universităţii “Al. I. Cuza” Iaşi. În echipă au fost şi dr. ing. Daniel Bejan, Mihai Cochior, Laura Lefticariu şi Mădălina Acsinte, studenţi în anul III al facultăţii amintite.
Primul exemplar, expus la Antipa
Elemente similare au mai fost descoperite în 1891 în localitatea vasluiană Mânzaţi de geologul Grigoriu Ştefănescu care a scos la lumină resturile fosile ale unui exemplar de Deinotherium Gigantissimum, mamut expus în prezent la Muzeul “Grigore Antipa” Bucureşti. Acesta are înălţimea de 4,5 metri. La acea vreme, mai exista un singur schelet intact de elefant preistoric, în Germania, dar din altă specie (Deinotherium Giganteum). Primul articol despre elefantul descoperit la mânzaţi a fost tipărit în 1892 şi în acelaşi an a fost transportat la Bucureşti, a fost restaurat de un specialist din Belgia, apoi a fost inclus în circuit.
La ora actuală, cu descoperiri similare se mai pot lăuda doar state precum Germania, Cehia, Bulgaria, Republica Moldova şi Rusia.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
