De ce favorizează frigul infarctul miocardic. Care sunt primele semne şi cum trebuie să acţionaţi

Expunerea prelungită la frig poate provoca dezechilibre în organism, favorizând declanşarea unor afecţiuni. Infarctul miocardic este una dintre afecţiunile ce pot avea ca factor declanşator temperaturile foarte scăzute.

Medicul urgentist Tudor Ciuhodaru atrage atenţia asupra riscurile ce survin expunerii la frig şi asupra simptomelor care nu trebuie neglijate. 

Astfel, atenţionează medicul, nu trebuie să subevaluaţi trei tipuri de simptome nespecifice:

1. Osteoarticulare: dureri sau doar discomfort la nivelul braţelelor, umerilor, gâtului sau spatelui puse adesea pe seama efortului fizic sau afecţiunilor osteoarticulare.

2. Senzaţia de lipsă de aer, de sufocare sau leşin, respiraţie sacadată, palpitaţii, ameţeli, oboseală sau transpiraţie abundentă apărute din senin sau necorelate cu gradul de efort.

3. Digestive (greţuri, vărsături, dureri abdominale, arsuri epigastrice) considerate consecinţa unor excese alimentare sau afecţiuni digestive.

Nu neglijaţi nici durerea precordială ,,clasică”(durere toracică anterioară intensă, cu caracter de constricţie, presiune, arsură, greutate, strângere sau sfredelire ce iradiază în umărul şi braţul stâng şi care durează mai mult de câteva minute.

Zece lucruri pe care trebuie să le ştiţi despre frig:

1. Fiecare grad sub zero creşte cu 2% riscul de infarct datorită vasocontricţiei, creşterii tensiunii arteriale şi a tulburărilor circulatorii. Temperaturile extrem de scăzute duc de fiecare dată la creşterea numărului şi gravităţii cazurilor de angină pectorală, hipertensiune arterială şi infarct miocardic.
2. Asocierea vântului şi a umezelii reprezintă un risc suplimentar.
3. Temperatura resimţită de organism în astfel de condiţii este mai mică decât cea indicată de termometre.
4. Sunt accentuate atât senzaţia de frig, cât şi efectele negative asupra organismului.
5. Dimineaţa şi seara, când temperaturile scad, reprezintă un risc suplimentar.
6. Sunt tot mai frecvente cazurile apărite la bărbaţi tineri, aparent sănătoşi.
7. Vârsta la care apar aceste cazuri e în scădere.
8. Cei mai afectaţi de temperaturile de infarct sunt bărbaţii de 40-50 de ani sedentari ce fac efort fizic în frig-curăţă maşina sau strada de zăpadă-la primele ore ale dimineţii.
9.Lor li se adăugă fumătorii, diabeticii şi cei cu valori mari ale colesterolului.
10. Riscurile cresc la sedentari, supraponderali şi fumători.

Recomandările medicului Tudor Ciuhodaru:

1.Evitaţi stresul termic: utilizaţi îmbracăminte groasă, impermeabilă, care să vă protejeze şi faţa şi mâinile, consumaţi lichide calde, evitaţi deplasările nejustificate şi reduceţi drumurile matinale şi nocturne când este foarte frig şi găsiţi câteva minute de repaus în spaţii încălzite precum cele publice sau în magazine.
2. Nu neglijaţi chiar şi simptomele nespecifice. Consultaţi un medic.
3.Orice întârziere a diagnosticului şi tratamentului poate fi nefastă.
4. Evitaţi automedicaţia.
5. Terapia după ureche în infarct este letală!