Cum explică medicii starea îngrozitoare de mahmureală şi de ce femeile se trezesc mai uşor din beţie decât bărbaţii

Aşa-numita mahmureală, starea de rău care se instalează după consumul ridicat de alcool, este echivalentul unei stări profunde de oboseală, susţin medicii. Alcoolul este metabolizat de ficat, proces care împrăştie în organism substanţe care pot fi letale.

Mahmureala este o stare de rău care se instalează după consumul de alcool în cantităţi mari şi se  manifestă prin greţuri, dureri de cap, ameţeli, arsuri stomacale, tulburări de tranzit intestinal etc. Procesul care duce la aceste simptome are, din punct de vedere medical, o explicaţie foarte simplă. 95% din alcoolul ingerat este metabolizat de ficat, proces din care rezultă nişte compuşi care afectează întreg organismul.

“Organismul uman este afectat odată de consumul de alcool în sine, iar în al doilea rând de toxinele produse prin metaboilizare. Compuşii rezultaţi din prelucrarea alcoolului de către ficat sunt cei care dau starea de mahmureală. Prin acest proces se produce acidul acetic (acid etanolic), acid aldehida (alcool dehidrogenat ce este extrem de toxic), dioxid de carbon şi apă (motiv pentru care creşte diureza – cantitatea de urină). Dezhidratarea după băutură apare pentru că alcoolul produce vasodilataţie. 5% din alcool este eliminate prin respiraţie şi transpiraţie”, a explicat, pentru “Adevărul”, medicul legist Sergiu Săvinescu.

Rodica Dorofte, medic primar psihiatru, nu crede în remedii antimahmureală: “Din experienţa profesională pot să spun că e de preferat să te îmbeţi de trei ori pe an decât să bei zilnic câte puţin şi să nu te îmbeţi niciodată. Pe termen lung efectele sunt extrem de grave în cel de-al doilea caz”.

“Este greu de spus care e limita de alcool pe care poate să o suporte un om. Unii au reflexe foarte bune la valori mari de alcoolemie, alţii sunt puternic afectaţi de consumul de alcool. Sunt variaţii în funcţie de greutatea fiecăruia şi totul e interpretabil. De aceea copiii se îmbată foarte repede, nu neapărat din cauza lipsei de obişnuinţă, ci, în principal, a greutăţii mici prin comparaţie cu cantitatea de alcool băută”, dr. Sergiu Săvinescu.

Din punctual de vedere al medicinei legale, alcoolemia se împarte în trei mari categorii şi, bineînţeles, sunt variaţii individuale. Astfel, până la 1 gram la mie se vorbeşte despre starea euforică, partea de dezinhibare în care creşte excitabilitatea sistemului nervos. De aceea, mulţi consumatori sunt mai îndrăzneţi după un pahar, două de vin. Totodată scade atenţia, se constată alterarea judecăţii şi confuzie legată de dimensiunile spaţio-temporale.

Faza a doua a beţiei este între 1-3 g la mie este considerată faza medico-legală. Aceasta se manifestă prin stări de dezorientare, probleme de siguranţă, oarecare confuzie mintală, instabilitate emoţională, afectarea memoriei, prierderea simţului critic. Spre limita superioară a acestei alcoolemii se constată pierderea coordonării musculare, tulburările de mers, confuzie mintală mare, exagerarea stărilor emoţionale, scăderea rsăpunsului la durere şi afectarea vorbirii.

Faza a treia este cea în care avem peste 3 grame de alcool în sânge, este pragul la care se atinge coma şi se instalează etapa de inhibiţie neurologică. În anumite cazuri acest grad de beţie poate duce la moarte. Ce depăşeşete 4 g la mie duce la deces în majoritatea cazurilor.

“Eliminarea alcoolului din sânge se face diferit de la caz la caz. Bărbaţii elimină 0,16 grame de alcool/oră pe când femeile 0,18 grame de alcool/h cu variaţii între 0,11-0,22 grame alcool pe oră. Cei care sunt învăţaţi să consume băutură, ne referim la alcoolici, elimină 0,16-0,43 grame alcool pe oră. În cazuri cronice, când ficatul e epuizat după consum de alcool o perioadă lungă de timp, nu mai elimină enzime. De aceea aceea la consumatorii cronici un pahar cu vin poate să aibă efectul unui litru de vin la un consummator de ocazie”, dr. Sergiu Săvinescu.

Beţia omoară

Principala cauză a decesului în cazul abuzului de alcool este inhibiţia cardio-vasculară centrală, o paralizie a centrilor nervoşi respiratori şi cardiovasculari care nu-i mai permit individului să înghită, respire etc.

O altă cauză a decesului poate fi hipotermia. În cazul celor care beau, hipotermia se instalează şi când în mediul ambient sunt 10-15 grade Celsius cu plus. “Consumul de alcool produce vasodilataţie şi iniţial apare senzaţia de căldură. De fapt, se pierde căldura şi organismul nu mai poate să se apere”, spune doctorul Săvinescu.

Decesul prin aspirare de alimente apare atunci când cantitatea de alcool consumată este atât de mare încât nu mai pot fi controlaţi centrii de glutiţie şi se aspiră conţinutul gastric. La consumatorii cronici de alcool care sunt şi bolnavi de ciroză, decesul survine pentru că toxinele prin metabolizare se suprapun bolii de ficat preexistente. Acelaşi lucru se întâmplă şi la diabetic. Decesul din cauza alcoolului apare frecvent şi la cei care au cardiomiopatrie dilatativă (inimă mărită).

“Mahmureala este echivalentul unei stări de oboseală profundă şi remediile pot fi asemănătoare. Dincolo de somn, consumul de lichide este benefic. De aici, probabil, şi convingerea că sunt benefice o ciorbă fierbinte, o cafea sau zeama de varză murată. Se mai spune că o soluţie slabă de alcool, gen bere, are efect antimahmureală. Ar fi explicabil cumva pentru că şi în cazul celor care intră în sevraj se recomandă o cantitate mică de alcool pentru a-i linişti”, a conchis medicul citat.