Cinci dintre muzeele unicat ale României. Colecţiile impresionante de aur, ceasuri, chihlimbar, locomotive sau agricole

România deţine o colecţie impresionantă de muzee, considerate un tezaur naţional, care au devenit printre cele mai populare obiective turistice. Dincolo de marile muzee de istorie, de artă sau etnografice, în ţara noastră se află muzee unicat care găzduiesc colecţii mai puţin obişnuite, unele dintre ele unice în Europa.

Astăzi, vă prezentăm cinci dintre muzeele unicat ale României.

Muzeul Aurului- Brad, Hunedoara

Vechi centru de exploatare a minereurilor auro-argentifere, încă din epoca romană, oraşul Brad din judeţul Hunedoara deţine un muzeu unic în România şi Europa şi printre puţinele din lume: Muzeul Aurului. Înfiinţat în 1986 de un geolog german, muzeul a fost închis o vreme, fiind redeschis în 2002. Şi-a sporit în mod constant colecţia de exponate, de la numai câteva sute, la 1.305 exponate de/cu aur. 

Colecţiei din aur nativ, majoritatea pieselor provenite din Munţii Apuseni, i se adaugă obiecte arheologice care arată cum era extras minereul în urmă cu peste două milenii, metale preţioase ca silvanitul şi nagyagytul, desoperite pentru prima dată în lume în zăcăminte din Munţii Apuseni şi peste 800 de exponate din minerale rare, aduse din toate colţurile lumii. Cele mai valoroase artefacte aflate în colecţia muzeului, cum sunt „şopârlele din aur”, au fost estimate de geologi la peste două milioane de euro.

Alte piese din aur impresionează prin forma lor, primară, înainte de a fi prelucrate. Poartă denumiri ca „pana lui Eminescu”, „balerina”,„harta României”, „feriga”, „căţeluşul” şi „răţuşca”, datorită asemănării lor cu obiectele la care fac referire. Pe rafturile muzeului este expus şi un lingou de aur de peste un kilogram, care arată bogăţia ţinutului în resurse minerale. Între piesele valoroase, vizitatorii mai pot vedea un „cocon” de aur, de 56 de grame, recuperat de la un miner, care îl ascunsese în anus, pentru a nu fi găsit la percheziţiile corporale, la care erau supuşi băieşii la ieşirea din mină.  

Muzeul Ceasului- Ploieşti (Prahova)

Unic în România şi rar pe Mapamond, Muzeul Ceasului ”Nicolae Simache” din Ploieşte cuprinde o colecţie de peste 4.000 de piese, diverse instrumente de măsurare a timpului, definind patru categorii mari: cadrane solare, clepsidre, nisiparniţe şi ceasuri.

Înfiinţat în anul 1963 de profesorul Nicolae Simache, supranumit „părintele“ muzeelor prahovene, Muzeul Ceasului din Ploieşti a fost restaurat cu fonduri europene, fiind redat publicului în 2015, după doi ani de lucrări. 

Muzeul deţine piese de o valoare excepţionale, ce au aparţinut unor personalităţi precum: domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, regii Carol I şi Mihai I, ţarul Alexandru al II-lea, Marele Duce Nicolae, generalul Alexandru Averescu, istoricul Nicolae Iorga, diplomatul Nicolae Titulescu, poetul Vasile Alecsandri sau pictorul Theodor Aman.

Colecţia de ceasuri ale marilor personalităţi este completată de o listă la fel de sonoră: Constantin Brâncoveanu, Cezar Bolliac, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ion Luca Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Ioan Al. Bassarabescu, Alexandru Moruzzi, Păstorel Teodoreanu.

Muzeul Chihlimbarului - Colţi (Buzău)

O altă colecţie muzeală unică în România o întâlnim în comuna Colţi din judeţul Buzău. Organizat ca secţie exterioară a Muzeului Judeţean Buzău, muzeul adăposteşte colecţia de ştiinţele naturii, respectiv 809 piese din roci de chihlimbar şi chihlimbar brut.

Chihlimbarul sau ambra este o răşină fosilă, fiind practic o substanţă secretată de unele specii de pin în urmă cu milioane de ani. În acele vremuri, menţionează specialiştii, de pe trunchiurile masive de pin se scurgea o mare cantitate de răşină care îngloba tot ce întâlnea: insecte, fulgi de păsări, bucăţi de lemn, chiar şi mici reptile, precum şopârlele. 

În muzeul de la Colţi atât piese prelucrate cât şi brute printre care: cel mai mare bulgăre de chihlimbar din lume, de 3.480 de grame, mărgele de chihlimbar de Colţi, descoperite la Vadu Aoreşti, în secolul IV d.H., mărgele de sticlă, cornalină şi chihlimbar etc.

Datorită particularităţilor sale aparte, chihlimbarul românesc a fost denumit de către geologul Oscar Helm, rumanit, pentru a-l diferenţia de alte tipuri.

Muzeul Locomotivelor cu Abur - Reşiţa (Caraş-Severin)

Este cel mai mare muzeu tehnic în aer liber din Europa, ce expune 16 modele de locomotive, 14 dintre ele produse la Reşiţa între anii 1872-1959.

Vedeta muzeului este Resicza, prima locomotivă cu abur construită în spaţiul est european, la Reşiţa, în 1872, după modelul locomotivei Szekul, care fost proiectată de către John Haswell şi adusă la Reşiţa în 1871, unde a fost pusă în circulaţie cu numărul 1. 

Resicza a fost în serviciu cu numărul de circulaţie 2, între 1872 şi 1937. Avea o greutate, în stare goală, de 9,05t, iar greutatea de serviciu era de 11,5t. Diametru roţilor este de 711mm, iar forţa de 1.125 kg. Avea doi cilindri şi funcţiona cu carbune, iar ecartamentul era de 948 mm. Lungimea locomotivei este 4,470m

Au existat încă două locomotive cu abur similare, construite în 1872-1873, Bogsan şi Hungaria, cea din urmă fiind prezentată la Expoziţia Universală de la Viena din 1873. Până în 1964 au fost construite, la Reşiţa, 1461 de locomotive cu abur.

Dintre locomotivele expuse la Reşiţa, nu lipsesc cele cu nume celebre precum ”Regele Ferdinand I”, ”Principele Carol” sau ”Principesa Elena”. Acelaşi muzeu găzduieşte cea mai puternică şi rapidă locomotivă de tip Berkshire, pentru remorcarea trenurilor de călători şi coletărie rapidă. 

Un alt muzeu al locomotivelor cu abur mai funcţionează în România, începând cu anul 1994, la Sibiu, care cuprinde 35 de locomotive din perioada 1930 - 1958.

Muzeul Naţional al Agriculturii - Slobozia (Ialomiţa)

Înfiinţat mai recent, în 1990 şi deschis publicului în 1996, Muzeul Naţional al Agriculturii de la Slobozia este singurul de acest fel din România. Patrimoniul muzeal ilustrează istoria agriculturii, antropologia agrară şi arheologia industrială, specifică întregului teritoriu naţional. 

Aici sunt întâlnite tractoare, trierători, diferite maşini agricole şi nu numai, dintre cele mai vechi, produse la uzinele româneşti sau importate la sfârşitul secolului al XIX-lea. 

Printre piesele importantele întâlnite în acest muzeu se află şi trăsura marelui Nicolae Iorga.