Parchetul General a redeschis urmărirea penală în dosarul jafului de la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier

FOTO Arhivă

S-a redeschis urmărirea penală în celebrul jaf de la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin. Din tezaurul monetar al instituţiei au dispărut  aproape 600 de monede din aur şi argint, dar şi o braţară dacică din argint, iar hoţul este de negăsit.

În iunie 2014, conducerea Muzeului Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin anunţa că a sesizat poliţia despre dispariţia unui număr de aproape 600 de monede din aur şi argint, dar şi o braţară dacică din argint, care fac parte din tezaurul monetar al insituţiei. Lipsa acestor piese a fost depistată la un inventar efectuat cu ocazia ieşirii la pensie a unuia dintre specialiştii muzeului. Suspiciunile duceau spre un angajat al muzeului, un cunoscător al acestor valori, care fără doar şi poate a profitat din plin de debandada creată o dată cu mutarea tuturor pieselor din muzeu în diverse depozite din Turnu Severin, atunci când Muzeul Regiunii Porţilor de Fier a intrat în reabilitare pe fonduri europene.

În noiembrie 2018, la solicitarea ziarului Adevărul, IPJ Mehedinţi a refuzat să facă vreo precizare despre modul cum a decurs ancheta în acest dosar, rezumându-se doar la o precizare seacă:

“Vă comunicăm faptul că dosarul la care faceţi referire în solicitarea dumneavoastră a fost înaintat la începutul anului 2018 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, cu propunerile legale”.

De fapt, pe dosarul respectiv se aşternuse praful într-unul din birourile poliţiştilor de la Serviciul de Investigaţii Criminale al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mehedinţi.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin a făcut câteva precizări în acest caz în luna noiembrie 2018. În lipsa unor probe concludente, procurorul de caz a dispus în data de 23.03.2018 clasarea cauzei penale faţă de cei şase angajaţi ai instituţiei cercetaţi şi a dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor faţă de persoane necunoscute. În acest sens a fost constituit dosarul penal nr. 1549/P/2018, aflat la organele de cercetare penală din cadrul IPJ Mehedinţi – Serviciul de Investigaţii Criminale.

Parchetul General a intrat pe fir

Situaţia era strigătoare la cer dată fiind valoarea pieselor dispărute, aşa că cercetările nu puteau rămâne în acest stadiu, astfel că recent Parchetul General, din oficiu, a redeschis urmărirea penală în acest caz pentru o parte din infracţiuni.. Procurorul Lucian Răduică de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin ne-a precizat că urmărirea penală a fost déjà confirmată de judecător , iar dosarul este în momentul de faţă la organele de poliţie, care au început audierea angajaţilor muzeului şi administrarea de noi probe.

Ce a dispărut

Valoarea de inventar a pieselor dispărute este de 45.500 de lei, însă colecţionarii oferă sume uriaşe pentru astfel de obiecte extrem de valoroase.

Din colecţia impresionantă de circa 90.000 de piese a muzeului au dispărut, mai exact, 549 de monede, din care 178 din aur şi 371 din argint, o brăţară dacică din argint cu cap de lup şi o fibulă datând din anul 80 i.Ch care fac parte din Tezaurul de la Izvorul Frumos, 203 monede: ducaţi veneţieni din aur (anii1300-1400) florini ungureşti din aur (anii 1300-1440), guldeni germani din aur (anii 1350-1400), groşi sârbeşti de argint, ducaţi din argint de pe timpul lui Mircea cel Bătrân, accele argint (anul1400) din Tezaurul Dudaşul Schelei,  130 monede ducaţi veneţieni din aur (anii 1380-1400), florini ungureşti din aur, ducaţi argint din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (anii 1380-1420), groşi sârbeşti din argint, 158 de monede: ducaţi din aur (Olanda anul 1700), zechini veneţinei din aur (anul 1700), monede din argint din timpul Imperiului Otoman (anul 1800) din tezaurul de la Gornenţi, 66 de monede austriece din aur şi din argint din Tezaurul de la Balta.

Ancheta internă făcută la vremea respectivă la nivelul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier indica faptul că furtul s-a comis în perioada 2010-2014. Muzeul este în reabilitare şi este foarte posibil ca acest furt să se fi comis în perioada când piesele instituţiei au fost mutate şi adăpostite în diverse depozite din oraş.

S-a furat şi sabia generalului Cerchez

Nu este prima dată când Muzeul Regiunii Porţilor de Fier este zguduit de un asemenea scandal. În anul 1992, severinenii au fost scandalizaţi de furtul unei piese extrem de valoroase din colecţia acestui muzeu. Este vorba de sabia pe care generalul turc Osman Paşa atunci cand a capitulat şi s-a declarat prizonier în timpul Războiului de  Independenţă,  a predat-o generalului român Mihail Christodulă Cerchez, comandant al trupelor române la Plevna.

IPJ Mehedinţi a declanşat la vremea respectivă o amplă anchetă pentru identificarea autorului furtului, dar dosarul a rămas cu autor necunoscut.  Din cercetările efectuate în dosar se pare că furtul a fost comis la comanda unui cetăţean turc, care a ţinut să recupereze sabia lui Osman Paşa. Poliţiştii au mers pe ipoteza că fiul unei angajate ar fi fost cel care a intrat noaptea prin efracţie în clădire, printr-un geam lăsat deschis, de unde a sustras sabia, pe care a trecut-o apoi graniţa până în Grecia.

La un moment dat, oamenii legii au crezut că dosarul va fi soluţionat. Cu ocazia unei percheziţii efectuate la domiciliul unui hoţ care la vremea respectivă le dădea mari bătăi de cap cu furturile de prin consignaţii, au găsit printre alte lucruri şi o sabie. Nicolae Daniel zis “Puşcărie” , care locuia într-o casă aflată undeva în spatele muzeului, le-a declarat anchetatorilor că a furat sabia pe timpul zilei, profitând de neatenţia supraveghetoarei. La expertiza efectuată la Bucureşti s-a constatat însă că era vorba de o sabie fără valoare de patrimoniu.