Fermierii din Mehedinţi, învinşi de secetă. Culturile de porumb şi floarea soarelui sunt cele mai afectate

Seceta cruntă din acest an îşi arată efectele dezastruoase la mai toate culturile agricole recoltate de pe raza judeţului Mehedinţi, în cele mai multe cazuri producţiile obţinute fiind la un sfert faţă de cele estimate. Cele mai afectate au fost culturile de porumb şi floarea soarelui.

Conform unei evaluări centralizate la nivelul Direcţiei Agricole Mehedinţi, au fost afectate 13.000 de hectare de porumb şi aproximativ 8800 hectare de floarea soarelui.

„Evaluările s-au făcut de către comitetele locale pentru situaţii de urgenţă în urma adreselor trimise de noi, de Prefectură. Au constatat în teren, au întocmit procesele verbale, suprafeţele afectate sunt în principal de porumb şi floarea soarelui. Din ce s-a centralizat de noi, sunt 13.000 de hectare la porumb şi 8800 ha la floarea soarelui. Diferă gradul de afectare în funcţie de zonă, în unele părţi a fost mai mare, dar oricum depăşeşte peste tot 30 la sută şi se încadrează la suprafeţe calamitate”, spune Ştefan Răceanu, directorul Direcţiei Agricole Mehedinţi.

Cele mai mari piederi se înregistrează în zona de sud a judeţului Mehedinţi, acolo unde sunt concentrate cele mai mari suprafeţe agricole. Paradoxul face ca deşi o mare parte din aceste suprafeţe să fie amplasate chiar de-a lungul Dunării, din lipsa unui sistem de irigaţii, culturile să aibă de suferit din cauza secetei.

„Probleme mari au fost în sudul judeţului Mehedinţi unde temperaturile au fost foarte mari, precipitaţiile foarte puţine, iar cei care nu au respectat întocmai tehnologia au avut pierderi mai mari. Cei care au respectat tehnologia şi toate verigiile de cultură au avut pierderi mai mici şi în unele cazuri cu puţin noroc de microclimat zonal au realizat totuşi producţii bune. Depinde foarte mult de materialul genetic, de epoca de sămânat, de tehnologie, de fertilizare, de ierbicidare, de foarte mulţi factori care ajută în condiţii de stres termic şi hidric plantele să ducă la bun sfârşit o producţie cât de cât mulţumitoare”, mai precizează Ştefan Răceanu.

Bani pentru calamităţi

Cornel Stroescu, preşedintele Camerei Naţionale Agricole, unul din marii fermieri din judeţul Mehedinţi, consideră că suprafaţa centralizată nu este cea reală, cifrele fiind mult mai mari la capitolul „Calamităţi”:

„Este o suprafaţă mică în comparaţie cu cât s-a cultivat în primăvară, dar probabil că nici primăriile, nici fermierii nu s-au implicat în acţiunea de evaluare pentru că judeţul Mehedinţi a fost afectat aproape în totalitate de secetă, în proporţie de 50 până la 100 la sută. Au fost comune, în care culturile de porumb şi floarea soarelui au fost în totalitate afectate. Vor veni bani pentru calamităţi şi din păcate fermierii care au fost afectaţi nu vor primi acest ajutor, chiar dacă este el mic ar fi fost binevenit pentru fermieri”.

Producţii slabe

Fermierii se plâng de producţiile foarte slabe şi aşteaptă acum un ajutor de la Guvern pentru a putea continua lucrările agricole de toamnă.

„Am cultivat trei hectare cun porumb şi am scos 1000-1500 de kilograme deşi trebuia să scot 4000-4500 de kilograme la hectar. Nu scot nici ce am investit, ar fi bun un ajutor ca să ne ajute să continuăm lucrările din această toamnă”, spune Constantin Bărăitaru din Gârla Mare.

„Slabă recolta de porumb. Nu au fost ploi, secetă mare, am scos o tonă jumate – două maxim. Pierderile sunt foarte mari”, se plânge şi Ştefan Gheorghe, un alt fermier din Gârla Mare.