Episcopia Severinului şi Strehaiei: „Specialişti în arheologie au lucrat la lumina zilei, sub umbrela unei autorizaţii de diagnostic arheologic”
0
După scandalul produs la începutul acestei săptămâni la Mănăstirea „Sfinţii Voievozi” de la Baia de Aramă, când o echipă de arheologi a început căutările după comoara lui Constantin Brâncoveanu, Episcopia Severinului şi Strehaiei a prezentat astăzi un punct de vedere oficial vizavi de ceea ce s-a întâmplat acolo.
Episcopia Severinului şi Strehaiei a fost cea care din primul moment a sesizat autorităţile, având suspiciuni că lucrările arheologice nu se efectuează cu respectarea legii. Reprezentanţii Episcopiei Severinului şi Strehaiei ţin să precizeze că nu se opun cercetărilor arheologice realizate conform standardelor aplicabile, ci dimpotrivă, descoperirea unor vestigii brâncoveneşti la Mânăstirea din Baia de Aramă ar spori însemnătatea istorică şi ar conferi un plus de importanţă religioasă mărturiilor din vremea voievodului sfânt Constantin Brâncoveanu.
„Episcopia Severinului şi Strehaiei îşi exprimă indignarea pentru situaţia nemaiîntâlnită până în prezent în care specialişti în arheologie şi protecţia monumentelor istorice au lucrat la lumina zilei, sub umbrela unei autorizaţii de diagnostic arheologic, cu aceleaşi metode distructive cu care căutătorii de comori <<lucrează>> la adăpostul nopţii”, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei.
În ziua de 11 noiembrie 2013, la mânăstirea Sfinţii Voievozi din Baia de Aramă, o echipa de cercetători formată din Gheorghe Petrov, responsabil ştiinţific de şantier, Horaţiu Dorin Groza, Marin-Iulian Neagoe şi Vasile Paul Scrobotă a început aşa-zise lucrări de evaluare de teren, în baza Autorizaţiei de Diagnostic Arheologic nr. 266/2013 emisă de Ministerul Culturii pentru Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca. Autorizaţia în cauză a fost emisă pentru efectuarea „evaluării de teren în zona curţii bisericii, urmărindu-se următoarele obiective arheologice: evaluarea potenţialului arheologic, verificarea stratigrafiei, pentru iniţierea unei viitoare cercetări preventive”.
„Prezenţi la faţa locului, reprezentanţii Episcopiei Severinului şi Strehaiei, însoţiţi de un arheolog expert, dr. Gabriel Crăciunescu, au constatat cu stupoare că, pentru atingerea obiectivelor menţionate în autorizaţie, echipa de cercetători contractase o firmă care să presteze servicii cu un buldoexcavator, cu braţ şi cupă de excavare, freză şi picamer cu aer comprimat. Protestând împotriva acestui mod de lucru, reprezentanţii episcopiei s-au lovit de indiferenţa echipei de cercetare, astfel încât buldoexcavatorul a început să excaveze”, se mai arată în comunicatul de presă.
În calitate de titulari ai monumentului istoric, reprezentanţii Episcopiei spun că au solicitat arheologului Gheorghe Petrov să le pună la dispoziţie Proiectul evaluării de teren, având în vedere că este obligatoriu pentru arheologi să realizeze o Evaluare de teren numai pe baza unui proiect ce conţine specificaţii scrise, dar că acesta refuzat să le prezinte acest document, deşi este strict necesar pentru ca factorii în drept să poată verifica dacă modul de lucru aplicat pe teren corespunde cu cel autorizat de Ministerul Culturii.
„Aşa a început dezastrul. Săpăturile arheologice profesioniste se fac stratificat, adică se degajează straturi-straturi de maximum 10 cm. Verificarea stratigrafiei (a straturilor succesive de locuire) se face printr-un sondaj, sub forma unui patrulater cu laturi de 1-2 m. În schimb, aici, s-a început excavarea terenului la 0,05-0,30 m de zidul bisericii, în zona tâmplei de nord, folosind cupa şi braţul buldoexcavatorului. În procesul de excavare utilajul a smuls blocuri de piatră din fundaţia absidei. S-a realizat un crater cu adâncimea de 3,60 m în partea de est (la tâmpla de nord) şi 1,80 m în partea de vest, lungimea craterului mergând paralel cu zidul nordic al bisericii pe o distanţă de 7,90 m, lăţimea acestuia fiind de 1,90 m. Din punctul cel mai adânc al craterului, de 3,60 m, a început forarea în stâncă, folosind un picamer minier, realizându-se o pătrundere cu adâncimea de 2,70 m şi diametrul de cca. 3 cm. Ca urmare a blocării înaintării, s-a renunţat la acest canal de forare şi a început, de la aceeaşi adâncime de 3,60 m, săparea unui canal oblic înspre fundaţia naosului bisericii. În cursul acestei ultime forări, burghiul utilizat s-a blocat în rocă, iar lucrătorii nu au mai putut continua, încetând astfel pretinsa <<evaluare de teren>>. Menţionăm că în tot cursul excavării, atât arheologii, cât şi lucrătorii s-au comportat ca într-o galerie de mină şi nu s-a acordat nicio atenţie operaţiunilor care sunt specifice lucrărilor de evaluare de teren: nu au fost decopertate treptat straturile arheologice, au fost excavate oase care au fost total ignorate şi, cel mai important lucru, acţiunile de evaluare au continuat dincolo de identificarea stratului limită. Evaluarea de teren se încheie în momentul detectării stratului virgin (neatins de mâna umană), strat de altă culoare, în acest caz stratul de argilă roşie identificat la adâncimea de 1m. De la identificarea acestui strat, orice săpătură în adâncime a fost executată ilegal. Continuarea lucrărilor dincolo de adâncimea de 1 m, printr-o secţiunea excavată paralel cu zidul bisericii, a afectat structura de rezistenţă a bisericii, având în vedere că secţiunile arheologice se fac întotdeauna perpendicular pe zid, cât mai îngust, şi fără să pună în pericol construcţia”, se arată în comunicat.
Citiţi şi:
GALERIE FOTO Scandal pe presupusele comori ale lui Constantin Brâncoveanu
FOTO VIDEO Scandal la mănăstire, pe comoara ascunsă a lui Brâncoveanu
Se încarcă comentariile...
