FOTO Poveste de succes în ţinutul lipovenilor: o casă în ruină transformată într-o bijuterie de arhitectură tradiţională

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În poarta de intrare în Delta Dunării, drumeţul obosit şi însetat descoperă minuni arhitecturale vopsite în albastru, roşu şi verde, culorile tradiţionale lipoveneşti. Pe lângă casa din Enisala, care a devenit muzeu, oameni care vor să păstreze ceva din farmecul de altădată al satului tulcean au recondiţionat câteva gospodării care au devenit puncte de atracţie ale zonei.

În satul dobrogean Vişina, care aparţine din punct de vedere administrativ de comuna Jurilovca, gospodăria Biancăi Folescu, de 46 de ani, este deschisă tuturor celor care vor să se odihnească în drumul spre Delta Dunării. Constănţeancă get-beget, Bianca a lăsat în urmă cu un an şi jumătate uniforma de poliţist, s-a îmbrăcat în straie tradiţionale bulgăreşti şi s-a stabilit în satul tulcean Vişina, într-o casă bătrânească înconjurată de bălării. 

„Am cumpărat căsuţa gândindu-ne să avem un loc unde să ne retragem la sfârşit de săptămână. Era o casă bătrânească, iar curtea era nearanjată, întrucât foştii proprietari muriseră. Am început să reabilitez casa, pereţii erau crăpaţi, am făcut o sobă, am reparat acoperişul, însă nu am demolat nimic. Am păstrat lemnăria originală şi mobilierul original. Până şi ştergarele au rămas pe pereţi şi pe pat cuverturile ţesute manual“, spune ea.

Acum, căsuţa pare desprinsă dintr-o poveste. Este cochetă, primitoare, răcoroasă. Pe exterior, este văruită în alb, iar pictura este în albastru şi roşu. A înlocuit acoperişul din stuf, pentru a păstra tradiţia locului. Meşteri a găsit în sat, unde sunt mai multe echipe care au învăţat să lucreze cu stuful.  

Mini-rezervaţia de la Vişina

Apoi, restul a venit de la sine: au urmat un foişor, un grătar, a plantat pomi în livadă, după ce a adus pământ bun, din pădure. Magazia de cereale a transformat-o în atelier, iar în pod şi-a amenajat şi ea un loc unde să doarmă.

În paralel, şi-a transformat curtea într-o mică rezervaţie. Acum are cinci cai, dintre care doi sunt pur sânge arab, patru ponei, doi măgari, două capre cu iezi. 

image

Gospodăria ei a atras imediat atenţia prietenilor, care au devenit clienţi fideli ai casei. Aşa i-a venit ideea de a construi o mini pensiune formată din cinci camere, fiecare amenajată în alt stil. Speră că în această vară îşi va putea primi primii turişti în curtea casei sale care se aseamănă foarte mult cu locuinţa tradiţională de la Enisala. 

Retrăgându-se în Vişina, Bianca Folescu s-a integrat cu totul vieţii tradiţionale de aici. „Mi-am adus aminte cum soseam când eram mică şi m-am reapucat de broderia manuală. Am citit mult despre costumul tradiţional dobrogean, despre tehnicile de lucru şi apoi am achiziţionat un război de ţesut vechi de un secol. Am amenajat într-o cameră un fel de şezătoare şi vreau ca din această vară să deschid mai multe ateliere de creaţie şi pentru fiecare meşteşug să organizez câte un eveniment“, mărturiseşte femeia. De dragul bulgăroaicelor din sat pe care le-a cooptat într-un ansamblu cu care s-a prezentat la diverse festivaluri, a îmbrăcat costumul popular de la sud de Dunăre şi investeşte timp şi resurse materiale în păstrarea tradiţiei. 

Cum este umilit meşterul popular la târguri 

A umblat pe la toate târgurile de profil şi a intrat în contact cu diverşi meşteşugari, pe care i-a cooptat în diverse proiecte. „Se pot face diverse activităţi meşteşugăreşti, se pot crea  ateliere: de împletit papura, de sculptură, de broderie, de ţesătură. Broderia manuală nu se vinde în târg, întrucât este un produs de lux şi trebuie să ştii publicul ţintă. Îţi vor zice cumpărătorii: «Aaaa. Am şi eu acasă» şi te-au umilit pe loc. Însă poţi face suveniruri. Cum brodarea unei cămăşi dobrogene este migăloasă şi, prin urmare, preţul este mare, poţi să transmiţi informaţia pe suporturi mai mici, cum ar fi un magnet brodat, sau un semn de carte brodat, sau un papion. Mă gândesc la un model luat de pe cămăşile dobrogene. Turiştii vor să plece din Dobrogea şi cu o amintire, cu un suvenir lucrat manual şi mă gândesc să deschid chiar în incinta pensiunii un centru de prezentare de unde turiştii români şi străini să-şi poată cumpăra un astfel de suvenir“, spune micul întreprinzător. Consideră că este mai simplu să cumperi Made în China decât un hand made. 

image

Până atunci, prin intermediul societăţii „Suvenir din Dobrogea“ a încheiat un contract cu Muzeul de Artă Populară din Tulcea prin care livrează suveniruri realizate manual. „Le-am zis: «Sunteţi muzeu de artă populară. Este posibil să vindeţi căni imprimate?». Dar se pot face multe: semne de carte brodate, magneţi brodaţi. În prezent, sunt greu acceptate, dar se vând. 

Bani pentru consolidarea gospodăriei tradiţionale de la Enisala

Cu ajutorul voluntarilor a reuşit anul trecut să organizeze un eveniment de strângere de fonduri pentru reabilitarea gospodăriei tradiţionale de la Enisala. A avut o limită de 12 oameni şi au venit 30, de prin Luncaviţa, Constanţa, Tulcea. Tot în curtea ei a avut loc, la 17 iunie 2017, o serbare câmpenească. S-a stat pe baloturi de paie, s-a cântat şi s-a dansat. 

Anul acesta, se gândeşte să organizeze un eveniment de strângere de fonduri chiar la Enisala. În cadrul proiectului, meşterii populari îşi vor vinde produsele, iar cu banii strânşi va fi consolidată casa din Enisala. 

În prezent, curtea casei sale este deschisă pentru toţi: pentru prieteni, cunoscuţi, elevi în cadrul proiectului „Şcoala altfel“, pentru trecători. „Simt că gospodăria nu mai e a mea“, mărturiseşte Bianca Folescu. 

image

Vă mai recomandăm:

Secretele din Letea: cum a luat fiinţă cel mai frumos sat din Delta Dunării, locul în care au năvălit fugarii ucraineni

Delta, patria învingătorilor: Mila 23, Crişan şi Caraorman au dat 24 de campioni mondiali. Patzaichin: „Nu ştiu dacă m-am născut în apă sau pe uscat“

Aventurile marelui explorator Jacques-Yves Cousteau în Delta Dunării: a explorat o zonă sălbatică a României şi a transmis povestea ei lumii întregi

Sacalin, peninsula care se roteşte. Misterele limbii de pământ care s-a născut din Marea Neagră şi a apărut în urmă cu un secol şi jumătate

Don Giovanni, piratul de la Sulina. Cum a reuşit fostul marinar să înşele autorităţile şi să rămână cu marfa ilegală şi cu despăgubirea

Tulcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite