FOTO Iarna pe crestele celor mai bătrâni munţi din România. Cum arată Măcinul după o ninsoare de 12 ore

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sursa Ştefan Cioran
Sursa Ştefan Cioran

Singurul loc unde a fost zăpadă în Dobrogea de Sărbători a fost în nordul regiunii, în zona cea mai înaltă - pe Munţii Măcinului. Pe crestele celui mai vechi lanţ muntos din România, mai bătrân decât dinozaurii, stratul de omăt s-a aşternut în urma unei ninsori de 12 ore.

Sărbătorile au fost cu zăpadă în nordul Dobrogei, acolo unde se ridică, la o altitudine maximă de 467 metri, Munţii Măcinului, cel mai vechi lanţ muntos din România. 

Localnicii au fotografiat crestele şi potecile de munte, împărtăşind frumuseţea peisajelor hibernale. 

GALERIE FOTO DE PE MUNŢII MĂCINULUI

În preajma Anului Nou, la Greci, acolo unde este poarta de intrare în Parcul Naţional Munţii Măcinului, a nins 12 ore. 

Locul este o nestemată a Dobrogei, fiind filmat recent în cel mai nou videoclip al unei piese produse de celebrul DJ Armin Van Buuren

În cântecul „Cosmos“, interpretat de tânăra solistă Alexandra Bădoi (din Târgu-Jiu), apar imagini din Munţii Măcinului, inclusiv cu faimosul copac „al vieţii“ de la Greci, cunoscut drept „copacul lui Bezergheanu“ - după numele fotografului gălăţean îndrăgostit de Dobrogea care l-a făcut cunoscut. 

Zona Măcinului nu a fost întâmplător aleasă pentru piesa „Cosmos“. Nordul Dobrogei este, de altfel, cunoscut printre astronomi şi fizicieni ca fiind zona cu cel mai limpede cer din România - aici fiind organizate tabere de pregătire şi de observare pentru împătimiţii tainelor galaxiei. 

Munţii Măcinului reprezintă cel mai puternic punct de atracţie de pe harta Dobrogei de nord, în afara Deltei Dunării. Aceştia sunt vestigiile Hercinicilor, cel mai vechi lanţ muntos din România. La Măcin calci pe roci de sute de milioane de ani, care datează dinaintea dinozaurilor.

Armin Van Buuren a explicat (mai jos) de ce a ales să lanseze piesa Alexandrei Bădoi: pentru că are versuri în română, iar el este un fan declarat al României.

O serie de motive îndeamnă la cunoaşterea şi vizitarea Munţilor Măcinului, aflaţi în nordul Dobrogei, pe teritoriul judeţului Tulcea. Cel mai înalt vârf este Ţuţuiatu, de 467 metri altitudine. 

La Centrul de Informare şi Vizitare al Administraţiei Parcului Naţional Munţii Măcinului situat în Greci, comuna situată la poalele munţilor, la doar 16 kilometri de oraşul Măcin, veţi primi amănunte extrem de interesante despre cei mai vechi munţi ai României, mai bătrâni decât dinozaurii. Tot aici veţi vedea o dioramă făcută chiar de specialiştii parcului.

Sunt 10 trasee pe care drumeţii se pot aventura în Munţii Măcinului: Valea Jijilei, Culmea Pricopanului, Vârful Crapcea, Cozluk, Dealul cu drum, Ţuţuiatu, Valea vinului, Poveştile Măcinului, Turism ecvestru, Cicloturism. 

GALERIE FOTO DIN MUNŢII MĂCINULUI

Traseele sunt marcate de administraţia parcului şi pot fi străbătute cu ghizi sau cu însoţitori care cunosc bine locul. 

Zece motive să vizitezi Munţii Măcinului

Iată doar 10 argumente pentru care trebuie să veniţi într-o excursie în Munţii Măcinului: 

1. Munţii Măcinului reprezintă vestigii ale Lanţului Hercinic - cea mai veche formaţiune muntoasă din România. În Măcin se găsesc roci vechi de sute de milioane de ani, mult mai vechi decât primii dinozauri de pe Pământ - arată specialiştii de la Parcul Naţional Munţii Măcinului. 

2. Pe o suprafaţă de aproape 26.000 hectare se întind două situri Natura 2000: Munţii Măcinului (pentru plante, insecte, amfibieni, reptile şi mamifere) şi Măcin-Niculiţel (pentru păsări), care constituie habitatul unor specii rare, protejate de legislaţia internaţională. 

3. Flora Măcinului este comparabilă cu flora bogată a insulelor Creta şi Corsica, numărul plantelor superioare de aici reprezentând peste 19% din flora europeană.

4. Munţii Măcin şi împrejurimile lor sunt singurele zone din România unde încă mai există suprafeţe importante de vegetaţie naturală de stepă, care nu se găseşte nici în Balcani şi este foarte rară acum în Europa 

5. În Parcul Naţional Munţii Măcinului trăieşte 50% din avifauna României (însemnând 181 de specii de păsări) şi 50% din flora României (1.900 specii de plante)

6. Pădurea de fag este unică în lume datorită speciei de fag dobrogean care creşte numai aici 

7. Doar aici vezi specia de bujor dobrogean, bujorul fiind propus de activiştii de patrimoniu (La Blouse Roumaine) pentru a fi declarat floare naţională a României

8. Aici există Sfinxul dobrogean, o stâncă al cărei relief seamănă izbitor cu Sfinxul din Bucegi

9. Aici sălăşluieşte balaurul dobrogean, cel mai mare şarpe din România (2,60 metri maximum)

10. Munţii Măcinului sunt situaţi pe calea de migraţie Via Pontica şi este singurul loc din ţară unde pot fi observate anual în migraţie peste 30.000 exemplare de păsări cu zbor planat, dintre care peste 10.000 păsări răpitoare şi restul berze albe. Numărul speciilor de păsări răpitoare ce pot fi observate în migraţie este mai mare decât oriunde în Europa, cu 29 specii de răpitoare. 

Zăpadă pe Munţii Măcinului la Greci - Dobrogea Sursa Ştefan Cioran
Zăpadă pe Munţii Măcinului la Greci - Dobrogea Sursa Ştefan Cioran

Sursa Ştefan Cioran

Pe aceeaşi temă: 

VIDEO Misteriosul loc din România unde a fost filmată ultima piesă semnată Armin Van Buuren

FOTO Imagini de vis din Munţii Măcinului. Peisajele minunate ale naturii, colorate într-un infinit de nuanţe

Tulcea

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite