ANALIZĂ De ce ocolesc turiştii străini Delta Dunării. „Sunt nemulţumiţi de servicii şi comportament“

ANALIZĂ De ce ocolesc turiştii străini Delta Dunării. „Sunt nemulţumiţi de servicii şi comportament“

FOTO Adevărul

În anul 2017 au vizitat Delta Dunării puţin peste 24.000 de străini, o cifră considerată mică de operatorii din turism, care spun că la momentul actual nu există nicio strategie de promovare a singurei delte din lume declarată rezervaţie a biosferei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deşi este unica deltă din lume declarată rezervaţie a biosferei, Delta Dunării este vizitată de un număr mic de turişti străini. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în anul 2015 au fost 15.692 de turişti străini, în 2016 numărul a fost de 17.367, iar anul trecut a fost de 24.146 turişti străini. În total, anul trecut, au vizitat Delta Dunării aproximativ 100.000 de turişti români şi din străinătate. În comparaţie, Delta del Po din Italia sau Camargue din Franţa sunt vizitate de peste 1 milion de oameni anual.

„Nu au fost foarte mulţumiţi de ce au văzut”

Guvernatorul Deltei Dunării, Mălin Muşetescu, a declarat pentru „Adevărul” că „nu ştim să administrăm prezenţa turiştilor străini aici. Nu au fost foarte mulţumiţi de ce au văzut nu ca natură, ci ca servicii şi comportament al operatorilor din turism vis-a-vis de natură. Intră în zone interzise, intră cu bărcile peste păsări ca să facă poze aşa-zişii turişti, dar astea sunt lucruri pe care le văd străinii şi ei nu acceptă aşa ceva, nu sunt obişnuiţi cu aşa ceva. Un belgian a făcut reclamaţii, cu poze, că un turoperator s-a dus cu turiştii până în cuibul pelicanului creţ, într-o zonă strict protejată.”

Traian Bădulescu (foto dreapta), consultant în turism, crede că „cifra reală a turiştilor care au vizitat Delta Dunării este mult mai mare decât cea oferită de INS. Oricum, şi în acest caz, observăm o creştere importantă faţă de 2016. Trebuie precizat că Delta Dunării are şi o capacitate de cazare oficială încă destul de mică: un pic peste 6.000 de locuri de cazare, majoritatea structurilor de cazare fiind vile şi pensiuni rurale, la care se adaugă câteva hoteluri şi resorturi mari.”

Pe de altă parte, Delta Dunării reprezintă singurul punct de atracţie natural al României, unic în Europa, iar Traian Bădulescu spune că este nevoie de o promovare puternică şi coerentă pe plan internaţional al acestei zone.

„Delta Dunării poate primi mult mai mulţi turişti, odată cu creşterea capacităţii de cazare. Cantitatea nu ar reprezenta o ameninţare la adresa ecosistemului, dacă ar exista şi calitate. Este nevoie de turişti de calitate şi de cât mai multe investiţii care să respecte cadrul natural şi cultural al Deltei”, mai spune consultantul în turism.

„Să scoatem turismul la negru la suprafaţă”

Preşedintele Patronatului în Turism din Delta Dunării, Daniel Iluşcă, crede că turiştii străini care vin în grupuri organizate cu nave de croazieră sunt văduviţi de adevăratele peisaje din Deltă. „Putem vorbi, poate, de nişte turişti străini nemulţumiţi care vin cu navele de croazieră şi care sunt plimbaţi cu alte nave mai mici. Aceste nave merg pe nişte canale mari, iar turiştii nu văd nimic din frumuseţile zonei”.

De asemenea, datele statistice, spune Daniel Iluşcă, nu reprezintă situaţia reală deoarece mulţi localnici asigură cazare la negru. „Dacă vrem să avem o situaţie reală ar trebui să facem campanii de informare în toate localităţile din Deltă pentru a încerca să scoatem turismul la negru la suprafaţă. Să se facă o formă juridică care să uşureze autorizarea localnicilor. A doua soluţie este plata taxei de acces in Deltă de care multă lume nu ştie şi nu o plăteşte. În toată lumea această taxă se plăteşte la cazare.”

O mare problemă pentru turismul din deltă o reprezintă modalitatea de intrare şi ieşire din zonă. „Înainte era doar pasagerul cu care plecai la ora 13.30 din Tulcea şi ajungeai la 17.00 la Sulina. Or, un dus-întors îţi lua multe ore. Majoritatea locaţiilor turistice s-au dotat cu ambarcaţiuni rapide şi am ajuns să rezolvăm această problemă pe care o cerea piaţa şi care va duce la creşterea numărului de turişti”, mai spune Daniel Iluşcă (foto dreapta).

În clipa de faţă, cei mai mulţi străini vin în Delta Dunării prin recomandări ale altor turişti mulţumiţi sau prin intermediul unor companii care organizează circuite în România şi care au incluse 2 nopţi de cazare şi în această zonă. La nivelul asociaţiilor de profil, promovarea Deltei Dunării se face prin participarea la târguri interne şi externe sau organizarea de infotrip-uri. „În primul rând ar trebui o promovare continuă a zonei. Cei mai mulţi străini sunt austrieci, germani, englezi, care sunt mari iubitori de păsări. Există mult loc pentru dezvoltarea turismului în Deltă”, conchide Daniel Iluşcă.

Delta Dunării, în cifre

Delta Dunării este a treia deltă ca suprafaţă din Europa, după cea de pe fluviul Volga şi cea din Kuban, având o suprafaţă de aproximativ 5.500 de kilometri pătraţi (580.000 de hectare), 82% din această suprafaţă fiind pe teritoriul României, restul pe teritoriul Ucrainei. Este împărţită în trei zone: arii strict protejate, zone tampon şi zone economice. Ca biodiversitate, în Delta Dunării sunt peste 1.830 de specii de copaci şi plante, peste 2.440 de specii de insecte, 91 de specii de moluşte, 11 specii de reptile, 10 specii de amfibieni, 133 de specii de peşti, 320 de specii de păsări şi 44 de specii de mamifere, multe fiind declarate monumente ale naturii.

Numărul total al turiştilor care au vizitat Delta Dunării în anul 2015 a fost de 69.076, în anul 2016 de 73.114, iar în 2017 de 100.430, conform Institutului Naţional de Statistică.

Pe aceeaşi temă:

Minunea de la Perişor: printre ultimele plaje sălbatice şi pustii din România

Ce reguli ar trebui să respecte turiştii în Delta Dunării. Perturbarea coloniilor de păsări este interzisă cu desăvârşire

citeste totul despre: