VIDEO Loc pentru toată lumea pe Bega. Canotorii, bărcile, ambarcaţiunile de agrement şi hidrobicicletele împart apa cu vaporaşele Primăriei
0
Autorităţile dau asigurări că vaporaşele Societăţii de Transport Public Timişoara nu vor pune monopol pe Bega, de altfel nici nu au cum. „Savoya”, „Traian”, „Decebal” sau „Burebista” nu vor schimba activitatea de până acum de pe Bega.
Odată cu începerea naigaţiei de pasageri pe Bega, mulţi timişoreani s-au întrebat ce se va întâmpla cu celelalte ambarcaţiuni de agrement şi a bărcilor cu motor care circulă pe canal.
Vor dispărea hidrobicicletele? Va dispărea caiacul de pe Bega, cel mai vechi sport practicat în Timişoara?
Autorităţile dau asigurări că vaporaşele Societăţii de Transport Public Timişoara nu vor pune monopol pe Bega, de altfel nici nu au cum. „Savoya”, „Traian”, „Decebal” sau „Burebista” nu vor schimba activitatea de până acum de pe Bega.
Doar că bărcile de agrement va fi permisă doar dacă sunt înmaticulate la Administraţia Canalului Navigabil Bega (ACN).
Canotorii şi caiaciştii vor putea să-şi desfăşoare în continuare antrenamentele şi competiţiile.
„Cu canotorii s-a discutat şi li s-a dat permisiunea de a naviga în amonte de Podul Modoş, la fel ca până acum. Pe timpul concursurilor de orice fel, naţionale, internaţionale, se întrerupe navigaţia vaporettelor. Ei vor putea face concursurile. La ora actuală navigaţia pe canalul Bega a ambarcaţiunilor de agrement se desfăşoară numai în conformitate cu legislaţia în vigoare. Bărcile trebuie să fie înmatriculate la Administraţia Canalului Navigabil Bega”, spune George Tătar, directorul administrativ al ACN Bega.
"Va rămâne canotajul pe Bega”
Antrenorii cluburilor de canotaj spun că au aflat de pe reţelele de socializare că sportivii timişorene nu ar mai avea acces pe canalul Bega. Ein aşteaptă să fie anunţat oficial noile reglementări de pe Bega.
„Am văzut ştirile care circulau pe Facebook, nu pot să cred aşa ceva, că se va desfiinţa canotajul pe Bega. Nu cred că autorităţileoraşului ar putea să întrerupă o activitate de mare tradiţie în Timişoara. Aici a început canotajul. Probabil că se va găsi o înţelegere”, a spus Ecaterina Calapis, antrenor la CS Universitatea şi CSS Bega.
Competiţie de canotaj pe Bega FOTO Druckeria
„Am vorbit cu căpitănia portului, mi s-a zis că vom putea ieşi pe apă, iar concursurile nu se vor desfiinţa. La Timişoara a luat naştere canotajul, va rămâne canotajul pe Bega”, a spus şi Zlatomir Balojin, antrenor de canotaj la CSM Timişoara, membru în Biroul Federal al Federaţiei Române de Canotaj.
Sportivii pe Bega FOTO Druckeria
Şi căpitanii de pe vaporaşele STPT-ului spun că Bega poate fi împărţită frăţeşte de toţi.
“Regulamentul pe canal prevede ca nava mică să ocoleasca nava mare. Nu are voie să treacă prin prova ei, sunt nişte condiţii. Am avut mult timp pentru probe. Vreau să vă spun că ne-am înţeles cu proprietarii celorlalte ambarcaţiuni. Nu vor fi probleme. La fel, am discutat şi proprietarii de hidrobiciclete, o să lăsăm şi noi mai încet, să nu facem valuri. Bega e pentru toată lumea, nu mai pentru noi”, a spus Nicolae Constantin, căpitan pe vaporaşele STPT.
Aproape 6.000 de oameniau mers cu vaporetto în week-end
Deocamdată vapoarele de pasageri ale STPT continuă să circule în regim de agrement, până sosesc ultimele autorizări şi se va face semnalizarea costieră.
„În fiecare zi, în intervalul orar 13 - 21, cu plecare de la pontonul Flora, cei interesaţi pot beneficia de cursele cu vaporetto pe Bega. Menţionăm că timişorenii şi turiştii oraşului nostru au apelat la cursele de pe Bega într-un număr semnificativ, în cele trei zile dedicate Zilelor Timişoarei (3-5 august) gradul de încărcare al ambarcaţiunilor fiind de 5.850 de persoane”, a transmis Cosmin Bradu, purtătorul de cuvânt al STPT.
Primul club de canotaj de pe actualul teritoriu al României
Canotajul pe Bega s-a născut în 1864, odată cu înfiinţarea „Societăţii de Luntrişoare”, înfiinţată de câţiva studenţi întorşi din străinătate. Deşi Timişoara era parte atunci al Regatului Ungar, „Societatea de Luntrişoare” este socotită prima asociaţie de canotaj de pe actualul teritoriu al României. Al doilea club important de canotaj de la Timişoara a fost AS Regatta, iar în 1866 a luat naştere Asociaţia de Canotaj din Timişoara.
După primul război mondial, au activat pe Bega cluburile de canotaj AS Regatta, AS „Înainte”, Politehnica şi Societatea de Canotaj Timişoara.
Prima participare românească la o competiţie internaţională oficială a fost în 1932, la Campionatului European de la Belgrad. România a fost reprezentată de schiful 4+1 al clubului Regatta Timişoara.
De-a lungul celor peste 150 de ani de canotaj, Timişoara a dat sportivi precum precum Aurora Pleşca, medalitaă cu argint la Jocurile Olimpice de la Los Angeles (1984), Maria Macoviciuc, care a obţinut bronz la Montreal (1976) sau Ladislau Lovrenschi, participant la patru ediţii ale Jocurilor Olimpice, câştigând o medalie de bronz la Munchen (1972) şi una de argint la Seoul (1988).
Se încarcă comentariile...
