Un tânăr istoric s-a specializat în latină medievală pentru a cerceta istoria Banatului. Lumină nouă pe trecutul acestei regiuni

Zoltan Iustin şi cartea "Politică şi administraţie în Banatul medieval"

“Politică şi administraţie în Banatul medieval”, scrisă de tânărul istoric Zoltan Iusztin, muzeograf la Muzeul Naţional al Banatului, pune într-o nouă lumină istoria regiunii Banat.

Zona Banatului încă se lasă descoperită din punct de vedere al trecutului, încă sunt lucruri necerecetate, în special când vorbim de secolele X-XV. 

Zoltan Iusztin şi-a făcut doctoratul cu preşedintele Academiei Române, rectorul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj, Ioan Aurel Pop. În prima sa carte, tânărul istoricul vine cu noutăţi importante despre Banatul secolelor XIV-XV.

În perioada medievală, Banatul este organizat în şase comitate: Cenad, Arad, Timiş, Torontal, Cuvin şi Caraş. Partea estică a regiunii, reprezentată de Munţii Banatului, a fost delimitată de districte. Având o populaţie majoritar românească, aceste unităţi administrative au cunoscut o evoluţie proprie, individualizată prin recunoaşterea celor opt districte (Lugoj, Comiat, Caransebeş, Caraşova, Izvoarele Bârzavei, Ilidia, Almăj şi Mehadia) drept instituţii privilegiate în cadrul Regatului Ungar. 

În acelaş timp, distrcitele montane au constituit Banatul de Severin, reînfiinţat de coroana maghiară în prima jumătate a secolului al XIV-lea. 

„Prezint organizarea politică şi adminsitrativă a regiunii. În literatură, am promovat acest termen de Banat, dar în istoria medievală nu putem discuta despre numele de Banat. Prezint organizarea celor şase comitate din Banatul medieval, două dintre ele depăşesc Valea Mureşului, dar şi Banatul de Severin, cu distrcitele româneşti care ocupă zona montană. Banatul de Severin este întemeiat în secolul al XIII-lea şi ajunge până la Valea Oltului. Banatul de Severin, reîntemeiat de Carol Robert cuprinde districte privilegiate. Sunt districte româneşti pe care regalitatea le-a recunoscut şi a acordat privilegii. Spre deosebire de Transilvania, în Banat putem vorbi despre nobili privilegiaţi români. Şi Ladislau Postumul, regele Ungariei, a recunoscut aceste privilegii. Anumiţi nobili au avut un aport foarte important la baza aceastei zone de margină. În Regatul Maghiar era o zonă de graniţă”, a declarat Zoltan Iusztin.

"Era o lume medievală foarte aspră în ceea ce priveşte stăpânirea pământului"

Istoricul s-a specializat în limba latina medievală ca să poată cerceta documetele din secololele XIII-XIV. Aşa a ajuns la informaţii foarte importante, puţin ştiute în România.

“Subiectul este unul vast. Eu am încercat să descriu această organizare şi instituţiile care se regăsesc în aceste comitate. Aveau nişte scaune de judecată, existau nişte instituţii în care nobilii şi ceilalţi oameni erau judecaţi. Existau, de asemenea, nişte juzi ai nobililor care reprezentau aceşti nobili în faţa scaunelor de judecată. Sunt şi nişte instituţii pe care le-am numi congregaţii ale nobilimii, unde toată nobilimea regatului era invitată. Era o lume medievală foarte aspră în ceea ce priveşte stăpânirea pământului, iar noblii au dispute continue”, a mai spus Iusztin. 

Istoricul aduce în discuţie şi perioada în care Carol Robert mută capitala Regatului Maghiar în Cetatea Timişoara. 

“Are loc o congregaţie a ţării în 1315, care atestă că sediul regatului este la Timişoara. De ce este importantă această congregaţie? Pentru că la el au participat baronii clericali, arhiepiscopul de Esztergom, alături de alţi câţiva episcopi. Aceşti baroni clericali îl urmau pe rege, erau reprezentanţii oficiali ai curţii”, a afirmat Zoltan Iusztin.  

"A atins nişte probleme de care ceilalţi istorici bănăţeni nu s-au atins"

Ioan Haţegan, unul dintre importanţii istorici ai Timişoarei, a apeciat munca lui Iusztin. 

„Zoltan Iusztin este unul dintre tinerii istorici bănăţeni de valoare, de calibru. În carte a atins nişte probleme de care ceilalţi istorici bănăţeni nu s-au atins. Nici eu. Avem o evoluţie a comitatului Timiş - cel mai important comitat, ca instituţie administrativă în Banatul medieval. Avem o listă a tuturor comiţilor, vicecomiţilor, a juzilor, când s-au ţinut adunările comitatului, o asemenea analiză pertinentă nu a mai existat. Mai are un capitol care descrie foarte corect districtele bănăţene. Sunt vreo 40 la număr, dar nu toate au fost districte în sensul clasic al cuvântului. Şi mai are un capitol întreg dedicat Banatului de Severin. Am rămas încântat când i-am citit teza de doctorat. Zoltan Iusztin este unul dintre tinerii medievişti de valoare ai Banatului”, a spus Ioan Haţegan.

Volumul, bine documentat, conţine şi o serie de anexe şi hărţi ale perioadei analizate.