Tradiţii multietnice de Crăciun, în Banat

În Banat, tradiţiile creştineşti s-au împletit, în preajma Crăciunului, cu tradiţiile laice, rezultând un amalgam care dă farmec Sărbătorilor. Cel mai spectaculos obicei este cel al sârbilor, care de Crăciun dau foc badnjak-ului.

Numeroasele etnii care trăiesc sau au trăit în Banat de-alungul timpului şi-au lăsat amprenta asupra tradiţiilor locale, fie că este vorba despre obiceiuri religioase sau nu.

De Crăciun, în unele sate din Timiş, tradiţiile vechi de secole se mai păstrează şi astăzi, aşa că la colindat, din casă în casă, merg atât copiii, cât şi cetele de tineri, numiţi “piţărăi”. În prima zi de Crăciun, colindătorii merg cu „Steaua”, amintind de astrul pe care l-au urmat Cei Trei Magi pentru a ajunge la locul unde s-a născut Pruncul Iisus. Un alt obicei este cel al „Viflaimului” sau „Irozii”, reprezentând o scenetă prin care copiii refac, în casa sau în curtea gazdei, povestea naşterii lui Isus. Tradiţia spune că cel care primeşte colindul va fi binecuvântat şi va avea numai noroc în anul care vine, un semn de bunăstare fiind şi dacă prima persoană care intră în casă de Crăciun este un bărbat, conform paginidecultura.ro.

În unele sate se păstrează şi un alt obicei: cel mai în vârstă membru al familiei trebuie să arunce în faţa colindătorilor boabe de grâu şi de porumb. Bătrânii spun că, dacă boabele peste care au trecut colindătorii vor fi amestecate cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă, vor avea o recoltă foarte bună în anul următor.

Tot în Banat, există şi obiceiul ca sub faţa de masă pe care se vor aşeza bucatele sărbătoreşti, să se pună fire de fân şi seminţe de grâu, porumb sau floarea-soarelui, care se dau apoi la vite, ca să aibă casa linişte şi bogăţie.

Sârbii din Banat obişnuiesc să sărbătorească Crăciunul de două ori: o dată alături de toţi ceilalţi, iar a doua după calendarul vechi, în prima săptămână după anul nou. De Ajun, după vecernie, la ei este se face focul pentru arderea badnjak-ului. Este vorba de obicei de un trunchi de stejar tânăr, care este aprins în mod tradiţional în seara de Crăciun în curtea casei. Focul reprezintă căldura iubirii lui Hristos, iar tradiţia spune că numărul mare al scânteilor provocate de arderea lemnului semnifică şi bogăţia din casa respectivă, pentru anul care vine.

În noaptea de Anul nou, la trecerea dintr-un an într-altul, în unele sate din Banat mai are loc încă „Jocul de Sânvăsii”. Expresia de „Sânvăsii” vine de la numele Sfântului Vasile, sărbătorit pe 1 ianuarie, iar în popor i se mai zice „Silvestru”.

„Odinioară, trecerea de la un an la altul se făcea pe neobservate, fără prea mult fast, oamenii la sat se culcau devreme într-un an şi se trezeau a doua zi în alt an. Totuşi, la o casă cu mai mulţi copii, băieţii în prag de cătănie, fetele în prag de măritiş, aşadar, la o astfel de casă, se adunau tineri şi tinere şi practicau „Jocul de Sânvăsii”. Sub nouă farfurii, străchini sau blide, se aşezau nouă simboluri, precum: o bucată de mămăligă sau de pâine, un inel, un creion, un pieptene, un cărbune, foarfece, un ac de cusut etc. o femeie bătrână aşeza sub fiecare farfurie câte un obiect, tinerii şi tinerele erau în altă încăpere, în timp ce farfuriile erau învârtite şi descântate de femeia în etate. Apoi intrau tinerii şi tinerele în cameră şi, pe rând, ridicau trei farfurii şi cu toţii erau curioşi şi se amuzau de dorinţa lor cum va arăta viitorul soţ sau viitoarea soţie. Mămăliga simboliza o persoană mâncăcioasă, inelul şi oglinda un bărbat frumos sau o femeie frumoasă, trasă prin inel, pieptenul – o persoană dinţoasă, cărbunele o persoană urâtă, creionul simboliza pe cineva cu carte, iar acul, de regulă, o femeie harnică, cusătorească. Jocul se repeta până ajungea să ridice farfuriile fiecare participant. În vremea asta pe cuptor fierbeau boabe de porumb, mere sau o oală cu răchie, cu care cei prezenţi se omeneau, înainte de trecerea în Anul Nou”, explica scriitorul bănăţean Nicolae Danciu Petniceanu într-un articol din periodicul „Vestea”.

Citeşte şi:

FOTO Cadouri din partea „huliganilor” pentru zeci de familii nevoiaşe din Timiş

FOTO VIDEO La Timişoara, renii lui Moş Crăciun chiar pot să zboare