FOTO Compromis pentru Monumentul “Fidelităţii” din Timişoara: "Nu trebuie să se dea conotaţii etnice acestei statui"
0Monumentul austriac va fi readus în oraş după aproape 80 de ani în care a stat într-un cimitir. Acesta va fi amplasat în noul sens giratoriu din Piaţa Nicolae Bălceascu, în ciuda nemulţumirii liderilor UDMR din Timiş
Monumentul „Fidelităţi” inaugurat în 1854, în actuala Piaţa Libertăţii din Timişoara, a ajuns în anul 1934 în Cimitirul din Calea Lipovei.
Asociaţia Culturală "Ariergarda" s-a luptat doi ani de zile să readucă în oraş monument realizat în stil neogotic, iar acum primarul Nicolae Robu a găsit soluţia să scoată în valoare statuia.
Aceasta urmează să fie montată în noul sens giratoriu care se va construi în Piaţa Bălcescu din cartierul Elisabetin. La aflarea veştii că statuia va fi readusă în oraş, reprezentanţii judeţeni ai UDMR au reacţionat printr-o scrisoare adresată primarului, prin care îşi arată nemulţumirea faţă de aceast proiect.
“Respingem hotărât această iniţiativă, care reînvie idei şi principii depăşite, de asemenea, lezează demnitatea maghiarilor din oraş, din judeţ, din regiune şi din întreaga Românie. În opinia noastră, gestul reinstalării monumentului nu contribuie în nici un fel la imaginea Timişoarei moderne, cel mai mare oraş al porţiunii occidentale a ţării, iar semnificaţia lui periclitează obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană, pentru care candidează oraşul. În Europa secolului al XXI-lea nu putem fi competitivi cu principii din secolul al XIX-lea, iar Banatul, renumit pentru toleranţa sa etnică nu îşi poate permite să-i fie pusă sub semnul întrebării alinierea la valorile Europei”, a spus Ferencz Halasz, preşedintele UDMR Timiş.
Statuia a fost dăruită în 1853 Timişoarei de către împăratul Francisc Iosif I ca semn al recunoştinţei sale pentru rezistenţa trupelor austriece manifestată în timpul Revoluţiei Maghiare din 1848-49.
Halasz a adresat primarului Nicolae Robu o solicitare de a retrage initiativa şi a nu amplasa în spaţiu public un simbol, pe care îl consideră jignitor pentru comunitatea maghiară a Timişoarei.
“Reinstalarea monumentului echivalează cu negarea diversităţii, a respectului etnic şi al realizărilor pozitive ale trecutului comun”, a mai spus Ferencz Halasz.
GALERIE FOTO "Prinz Eugen platz", "Jeno Herceg Ter" sau Piaţa de Paradă, actuala Piaţă a Libertăţii Sursa: Facebook -Colecţia Timişoara de altădată
“Este un monument cu semnificaţie artistică”
Nicolae Robu a participat, marţi, la predarea lucrării pentru noul sens giratoriu din Piaţa Nicolae Bălcescu. Primarul nu are de gând să renunţe la planul său de muta statuia în piaţă, iar pentru asta îi va invita la o discuţie pe reprezentanţii comunităţii maghiarilor.
“Timişoara are nişte valori pe care nu le are orice oraş. Avem caracterul de multietnicitate, multiculturalitate şi multireligiozitate. Şi putem continua. În lungul secolelor ne-am respectat unii pe alţii. Infiferent de schimbările de pondere a populaţiei. Am studiat multe lucruri din istoria noastră, din istoria Ungariei, pentru că sunt pasionat de istorie. Ştiu ce a fost aici. Să nu dăm nici unui proiect conotaţii etnice. Nu au ce căuta. Îmi sunt la fel de dragi şi de apropiaţi toţi cetăţenii Timişoarei, indiferent de limba pe care o vorbesc, de cultura lor, de istoria lor.
Fiecare are dreptul să se mândrească. E un monument care are o semnificaţie artistică şi istorică pentru acea perioada, aşa cum am fost ea. Nu ar fi normal să lăsăm un monument de o asemenea valoare ascuns într-un cimitir. Lansez acest mesaj de unitate, de înţelegere profundă a lucrurilor şi să continuăm să trăim ca fraţii în acest oraş, cum am trăit atâta amar de vreme”, a declarat Nicolae Robu.
Statuia nu va arăta la fel ca în momentul în care ea a fost pusă în Piaţa Libertăţii. Atunci, existau pe monument figuri monstruoase, care îi reprezentau pe revoluţionarii conduşi de generalul polonez Jozef Bem. Aceste statuiete au fost însă îndepărtate încă la finalul secolului XX.
Nicolae Robu prezintă planul noului sens giratoriu din Piaţa Bălcescu
“Noi nu trebuie să fim talibani. Trebuie să înţelegem istoria în toată complexitatea ei. La Regensburg s-a lucrat la o catedrală timp de 300 de ani, ba s-a pus ceva, ba s-a luat ceva, au fost o mulţime de modificări. Nu trebuie să fim talibani să spunem că totul trebuie readus în stare iniţială. Niciodată în timpul mandatului meu nu vor apărea pe acest monument lucruri jignitoare la adresa unei comunităţi a Timişoarei”, a mai declarat Robu.
Statuia străjuia mormântul soldaţilor austrieci
Statuia din cimitirul din Calea Lipovei se afla chiar lângă locul unde au fost groapa comună a soldaţilor austrieci, care au murit în 1849. Prin anii 60 încă se exista un loc înconjurat de tunuri şi lanţuri, însă o dată cu extinderea cimitirului acestea au dispărut. A rămas ca simbol al recunoştinţei Monumentul “Fidelităţii”.
“Nu trebuie să uităm că este un monument al reacţiunii. Timişoara nu a fost apărată nici de şvabi, nici de sârbi, nici de români sau de maghiari, ci de armata austriacă. Chiar primarul Timişoarei de atunci era în favoarea progresului social, pentru dezrobire. Această statuie a stat 80 de ani într-un loc unde au fost înmormântaţi militarii austrieci care apăreau cetatea. Acolo a existat o groapă comună pentru ei, dar din păcate nimeni nu se întreabă unde a dispărut mormântul lor. A rămas doar statuia înconjurată de noile locuri de veci. Dacă vroiam să cinstim memoria lor trebuia să fi păstrat mormântul lor”, a declarat istoricul Ioan Szekernyes, preşedintele Uniunii Artiştilor din Timişoara.
Specialiştii susţin că dacă tot se doreşte mutarea ei în oraş, locul din faţa Bisericii Romano-Catolice din Piaţa Bălcescu nu este unul foarte potrivit.
“Cele două construcţii în stil neogotic se exclud. Plus că ampalsarea într-un sens giratoriu nu este nici în beneficiul turiştilor. Acolo se vor circula maşinile, va fi poluare - care afectează oice statuie, merg tramvaie care produc trepidaţii. Mai de grabă şi-ar găsi locul într-un parc”, a mai spus Ioan Szekernyes, preşedintele Uniunii Artiştilor din Timişoara.
GALERIE FOTO Monumentul fideli în cimitirul Eroilor
Şi Daniel Vighi, preşedintele Asociaţiei Culturale Ariergarda, care a dus o campanie importantă pentru readucerea Monumentului “Fidelităţii” în oraş, consideră că trebuie eliminate din start conotaţiile etnice.
“Să socotim statuia din punct de vedere al valorii estetice, nu a trecutului istoric. Trecutul ne aparţine cu bune cu rele. Este trecutul Timişoarei. Să nu dăm nicio conotaţie etnică acestei statui. Să nu uităm că din 1852 până în 1919 această statuie nu a fost mutată de maghiari. Ba mai mult, maghiarii şi austriecii s-au împăcat şi au făcut Austro-Ungaria, fără resentimente. Până în 1919 maghiarii ar fi putut să mute statuia dacă îi deranja, dar au făcut acest lucru de abia românii, în 1934. Se pare că pe ei i-a deranjat mai mult”, a declarat Daniel Vighi.
Acesta propune un compromis celor de la UDMR. Pe statuie să nu mai apară monstruleţii, dar statuia să fie scoasă din cimitir.
Statuia „decapitată” se află în curtea muzeului
Monumentul “Fidelităţii” a fost opera arhitectului Josef Kranner. Are o înălţime de aproape 20 de metri.
Acesta a fost inaugurat în "Prinz Eugen platz", "Jeno Herceg Ter" sau Piaţa de Paradă, actuala Piaţă a Libertăţii, în 1854, în prezenţa tânărului împărat Francisc Iosef I.
Monumentul a luat locul statuii SfinteiTreimi, care a fost mutată atunci pe locul din apropierea actualului Hotel Continental. Ea a fost readusă în Piaţa Libertăţii, unde se află şi astăzi.
În lăcaşul Monumentului "Fidelităţii" s-a aflat o statuie care reprezenta o figură feminină. Unii spun că ar fi fost chipul Împărătesei Maria Therezia. Împărăteasa a fost “decapitată” în 1918, iar monumentul a rămas aşa în Piaţa Libertăţii până în 1934, când a fost mutat pe considerente ideologice, în cimitir.
Statuia care se afla cândva în monument se află astăzi în curtea Muzeului Banatului. “Capul a dispărut de mult. Nici nu se va mai găsi vreodată. Dar există desene de epocă şi avem restauratori, se poate reface. Am studiat ce înseamnă demontarea Monumentului Fidelităţii, trebuie făcută bucată cu bucată, piesă cu piesă, pentru că e înconjurată de morminte”, a spus Dan Leopold Ciobotariu, directorul Muzeului Banatului.
Citiţi şi:
FOTO Pregătiri pentru restaurarea celui mai vechi monument din Timişoara: "Acordăm primul ajutor la faţa locului, apoi pacientul va fi dus în laborator"
VIDEO Cum a schimbat Rocky faţa unui sat din Banatul sârbesc. Îl va pierde Timişoara pe Tarzan?
Se încarcă comentariile...
