„Taxa de protecţie“ din şcolile româneşti: meditaţii cu profesorul de la clasă. „Mi-a zis fata că nu înţelege nimic, dar de când merge la el la meditaţii îi dă note mari“

„Taxa de protecţie“ din şcolile româneşti: meditaţii cu profesorul de la clasă. „Mi-a zis fata că nu înţelege nimic, dar de când merge la el la meditaţii îi dă note mari“

Meditaţiile sunt o sursă de profit pentru mulţi profesori. Meditaţiile oferite elevilor de la clasă sunt considerate, însă, ilegale Meditaţii Matematică  FOTO: Guliver / Getty Images

Considerate imorale, dar tolerate de lege şi acceptate tacit în învăţământ, meditaţiile date de profesori propriilor elevi ridică mari semne de întrebare. Atât elevi, cât şi părinţi sau profesori, vorbesc despre acest fenomen periculos ca unul imoral, dar nimeni nu face nimic concret în această direcţie.

„La începutul clasei a IX-a, le-a dat copiilor un test la care au luat foarte mulţi nota 3. A mers la profesorul respectiv la meditaţii. Au fost şi alţi elevi. Erau împărţiţi pe ture şi nu făceau nimic. Mi-a zis fata că nu înţelege nimic, dar de când merge la meditaţii primeşte note mari. A dat Bacul din materia respectivă şi a luat notă bună, însă pe toată perioada clasei a dousprezecea a luat ore de meditaţii şi de la un alt profesor”, a declarat un părinte din Lugoj, judeţul Timiş, sub protecţia anonimatului.

„Dacă nu mergeai la ore, te scotea la tablă. Nu ştiai cât ştie cel de la ore, îţi dădea exerciţii foarte grele şi primeai notă mică. Dacă mergeai, la ore erai privilegiat. Stăteai în bancă tot semestul şi luai note bune şi foarte bune, fără prea mult efort”, povesteşte un fost elev de la Colegiul Naţional Coriolan Brediceanu din Lugoj mecanismul prin care elevii au fost „ajutaţi” să meargă la ore. „Eu merg la ore, dar nu la profesorii cu care fac cursuri la şcoală. Am colegi care merg la ore la profesorii de la şcoală, dar nu am sesizat să fie avantajaţi”, a declarat o elevă de clasa a VIII-a de la o şcolă din Lugoj.

„Luaţi elevi la meditaţii?” – „Nu spun nici da, nici nu”

Surse din rândul elevilor au indicat şi nume ale unor profesori care iau la ore proprii elevi. Contactată pentru un punct de vedere, o profesoară de la un important liceu din Lugoj a refuzat să recunoască faptul că are elevi la ore, ceea ce înseamnă că nici la Finanţe nu este înregistrată cu venituri suplimentare. „Eu nu meditez. Nu spun că da, nu spun că nu. Eu nu meditez. Să zicem. Tocmai pentru că este un subiect sensibil”, a declarat profesoara, care a explicat ce sunt în opinia ei meditaţiile. 

„Este un studiu aprofundat, susţinut, o aprofundare şi o muncă în plus faţă de orele de la clasă, egal la ce materie”, a declarat profesoara. Întrebată dacă în aceste condiţii există riscul ca profesorul să nu mai fie obiectiv în evaluarea elevului pe care îl are la meditaţii, profesoara a răspuns. „Cred că niciunul dintre profesori nu şi-ar permite să facă asta. E un lucru care ţine de caracter şi de bun simţ. Nu cred în chestia asta. Nu mai ţine de deontologie sau de malpraxis, ci de caracter. Nu poţi să faci asta”, a declarat profesoara.

„Sunt profesori care obligă elevul să meargă la ore”

Un alt profesor cunoscut printre elevi şi părinţi ca meditator a declarat că numărul elevilor pe care un profesor îi are la ore este dat de renumele şi rezultatele pe care le are acel profesor. „Fiecare profesor care predă materie de bacalaureat face pregătire cu toţi elevii care vor să vină, la şcoală. Dacă elevul vrea o pregătire suplimentară este o altă discuţie. Există şi profesori care obligă elevul să vină la ore prin notele pe care le oferă, dar cei mai mulţi nu fac lucrul ăsta. E foarte complicat să lucrezi pentru Bacalaureat cu 20 de elevi”, a declarat cadrul didactic. 

„Elevii pot să vină pentru pregătire sau admitere, dar nu sunt elevi de la mine de la clasă. Problema nu este nouă. E greu să pui o etichetă. Poate fi considerată o metodă de compromis din cauza faptului că profesorii nu sunt remuneraţi suficient. Se vorbeşte că sunt profesori care au făcut o industrie din treaba asta. Dacă sunt meditaţii pentru aprofundarea materiei de la şcoală, nu e ok, dar dacă e vorba de pregătire care nu intră în programa şcolară, timpul alocat la clasă nu este suficient pentru aşa ceva”, a mai declarat un profesor lugojean.  

Director de liceu: „Părinţii se mint pe ei înşişi”

Directorul celui mai important colegiu din Lugoj trage un semnal de alarmă şi avertizează părinţii că meditaţiile, în general şi cele cu profesorul de la clasă, în special, sunt în defavoarea elevului. „Din punctul meu de vedere, elevii care sunt serioşi, nu au nevoie de meditaţii şi probabil că noi avem destui elevi serioşi care nu merg la meditaţii. Spre exemplu, am avut o discuţie cu un părinte al cărui copil a luat o notă mai mică la teză. A venit părintele să vadă teza şi a vrut să îi dăm şi o copie după teza. Dacă nu este mulţumit poate să facă o contestaţie pentru că poate să meargă apoi cu copia tezei la meditator şi ca să îşi justifice banii primiţi iscă tot felul de conflicte”, a arătat directorul Colegiului Naţional Brediceanu, Gheorghe Bancu.  

Directorul de la „Bredi” a mai declarat că din cunoştinţele sale niciun profesor de la şcoala pe care o conduce nu îşi meditează proprii elevi. „Sper să nu găsesc asemenea cazuri. Din punctul meu de vedere nu este corectă o asemenea practică pentru că este posibil ca acel elev să nu mai aibă poate aceeaşi îndârjire în a face efort.  Părinţii ar trebui să se ocupe de copii şi să îi determine să înveţe prin propriile eforturi. Părinţii se mint pe ei înşişi şi chiar pe copii dacă, încercând să scape de propriile lor responsabilităţi, îi dau pe copii la meditaţii”, a declarat Bancu.

„Chiar şi dacă profesorul nu discriminează pe nimeni nu este ok pentru că tot timpul vor fi suspiciuni. Legal, profesorul îşi poate medita proprii elevi, dar este imoral. Noi avem de şapte ani de zile în regulamentul de ordine interioară două articole referitoare la evaluare. Un articol spune că o notă poate fi contestată în 48 de ore. Fiecare cadru didactic este obligat să argumenteze evaluarea. O altă prevedere a regulamentului este că în anumite momente, dacă profesorul constată că elevii au luat note nejustificat de mici, profesorul poate să reevalueze astfel încât să i se dea elevului un plus de valoare. Nu trebuie să-i dovedesc elevului câte nu ştie, ci să-i dovedesc că a atins tot ceea ce ştie”, a declarat şi Sorin Ionescu, director la Colegiul Naţional Bănăţean.

Recomandarea Inspectoratului Şcolar

Inspectorul şcolar general al judeţului Timiş, Aura Danielescu, a declarat că legea nu interzice meditarea elevilor de către profesorii de la clasă, dar este o mare problemă de etică, iar părinţii, pentru a fi siguri că ai lor copii vor beneficia de o evaluare obiectivă, ar trebui să evite orele la profesorii de la clasă.  „Este foarte greu să demonstrăm că o evaluare este obiectivă sau nu. Evaluarea este la îndemâna profesorului. Este foarte greu să conteşti. Ca un părinte conştient, niciodată nu mi-aş da copilul la meditaţii la profesorul pe care îl are la şcoală. Niciodată nu aş şti dacă nota pe care o ia la clasă este reală sau nu”, a declarat inspectorul şcolar general, care pregăteşte şi o acţiune anticorupţie care să prevadă şi aceste probleme de etică profesională.

Părerea specialistului: „Nu este corect nici deontologic, nici pedagogic”

Decan al Facultăţii de Sociologie şi Psihologie din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, şi părinte la rândul său, profesorul Alin Gavreliuc a declarat pentru „Adevărul” că meditaţiile date de profesori în particular elevilor de la clasă nu sunt în regulă din niciun punct de vedere. „Întâlnit îndeosebi într-un mediul concurenţial (precum şcolile de elită), în care criteriul performanţei cu orice preţ este decisiv, fenomenul în sine nu este corect nici deontologic, nici pedagogic. Nu poţi fi în acelaşi timp şi ”antrenor”, dar şi ”arbitru” în ”jocul educaţional”. Recurgând la asemenea practici, profesorii întreţin un climat de neîncredere şi suspiciune, multe din aceste ”servicii educaţionale ascunse” desfăşurându-se dincolo de recunoaşterea lor publică. Interzicerea unor astfel de meditaţii este, însă, practic dificilă, căci ne aflăm în faţa unui fenomen numit de psihosociologi drept ”devianţă tolerată”: ”toată lumea” ştie că se încalcă standardele – etice şi profesionale, în acest caz - , dar toţi cei implicaţi – profesori, părinţi, elevi - întreţin un acord tacit, aducător de ”beneficii secundare”, deopotrivă materiale – pentru profesori - şi simbolice – pentru copii şi părinţii lor”, a arătat sociologul timişorean. Alin Gavreliuc a mai arătat că astfel, se perpetuează şi se generalizează fenomenul, sporind inechitatea actului educaţional. „Pe termen lung, practica evocată încurajează duplicitatea instituţională şi promovează ”lideri falşi”, care în confruntarea cu standarde obiective clachează dramatic, căci nu au avut parte în perioada de formare de un feed-back onest”, a punctat specialistul. 

citeste totul despre: