Sociologul Alin Gavreliuc: “Bănăţenii au ales să îi prefere pe cei diferiţi ca etnie, dar cu care aveau ceva în comun, decât pe oltean sau moldovean"

Inscripţia jignitoare de pe zidul de pe calea Liviu Rebreanu Foto: www.opiniatimisoarei.ro

„Olteni go east!” („Olteni duceţi-vă în est” – n.r.), inscripţia graffiti de pe unul din zidurile din Timişoara, a readus în atenţia subiectul legat de cei denumiţi de localnici “vinituri”

La suprafaţă, îndemnul care nu conţine insulte evidente poate părea doar uşor jignitor, în condiţiile în care aversiunea multor bănăţeni faţă de reprezentanţii altor regiuni, catalogaţi drept „vinituri”, este de notorietate, scrie www.opiniatimisoarei.ro.

Studiile făcute de sociologi identifică rădăcinile problemei legate de olteni şi moldoveni, însă nu pot oferi şi solutii pentru aceasta.

„Există într-adevar o raportare negativă faţă de reprezentanţii altor regiuni. Pentru românul din Banat, imaginea neamţului şi a maghiarului ori a sârbului este mai buna decât imaginea olteanului sau a moldoveanului. Sunt aspecte atestate de studii făcute pe eşantioane de populaţie. Asta se datorează în primul rând unei istorii foarte diferite a provinciei faţă de Transilvania, spre exemplu, unde a existat o opoziţie faţă de populaţia străină, cum ar fi cea maghiară. Aici a existat în schimb un foarte bun parteneriat interetnic, o colaborare directă şi nemijlocită cu celelalte etnii. Puterea comunistă, însă, a ales să forteze dinamica demografică, iar prin valurile de migranţi care au început să fie aduse în Banat după anul 1950 a schimbat un echilibru al zonei, inclusiv din punct de vedere etnic”, declarat sociologul Alin Gavreliuc, pentru www.opiniatimisoarei.ro.

Potrivit decanului Facultăţii de Sociologie şi Psihologie a Universităţii de Vest din Timişoara, oltenii sunt categoria cea mai desconsiderată în Banat, urmaţi de moldoveni.

„În valurile de migranţi au existat, pe lângă cei doar transmutaţi aici, numeroase persoane puse pur şi simplu în funcţii de decizie, fără să aibă acelaşi set de valori sau atitudini specifice locului, acelaşi angajament comunitar, aceesşi deschidere antreprenorială şi interetnică. Astfel au apărut, inevitabil, tensiunile şi problemele. Nu întâmplător, cea mai puternic respinsă identitate regională în Banat este a oltenilor. Şi moldovenii, care sunt mai indepărtaţi de regiunea vestică, au parte de o respingere, dar mai potolită, pentru că din punct de vedere instituţional, mai ales în anii 60, au fost aduşi în poziţii de decizie mai mult oameni din sudul ţării.

S-a creat atunci această percepţie publică foarte negativă la adresa unei întregi categorii. Cea mai cunoscută manifestare a tensiunii acumulate sunt, probabil, bancurile deloc favorabile despre olteni”, a precizat sociologul.

Alin Gavriliuc susţine că românii au ajuns să respingă alţi români, preferând un partener etnic diferit, un neamţ, maghiar sau sârb.

“Acest lucru contrazice toate teoriile din psihologia socială de tip etnocentric, care spun că etnicitatea este nucleul tare al identităţii sociale a unui subiect. Ori, în Banat se dovedeşte că din cauza acestei experienţe istorice particulare, persoanele au ales să îi prefere pe cei diferiţi ca etnie, dar cu care aveau ceva în comun, decât pe oltean sau moldovean, care au fost aduşi în zonă de către o putere politică percepută drept arbitrară, nedreaptă, inechitabilă şi care a perturbat echilibrul locului…Am constatat că nu rezidenţa te făcea timişorean, ci în primul rând împărtăşirea unui anumit set de atitudini şi valori commune”, a explicat Alin Gavreliuc.

Consilierul local Bogdan Herzog, care se numară şi printre fondatorii Ligii Bănăţene, nu crede că tensiunile vor escalada.

„Problema ţine de numărul şi de perioada de timp în care vine lume din altă parte a ţării, dar mai ales de capacitatea lor de a se adapta la nişte norme de civilizaţie care sunt împământenite aici şi de a rezona cu cultura locului. Dacă ei nu reuşesc să se adapteze la normele astea, atunci apar reacţii potrivnice, altfel nu. Ca principiu, nu cred că are nimeni nimic cu cei veniţi din alte zone. Nu cred că va exista vreodată paşaport de Banat, decât aşa ca o idee, ca un concept. La modul propriu nu cred şi nici nu e cazul. La fel cum nu cred că se va ajunge la situaţii mai grave legate de aceste problem”, a declarat Bogdan Herzog, citat de www.opiniatimisoarei.ro.