Cum sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi slavii din România. Obiceiul exotic al „badnjakului“ practicat de sârbi în Banat
0
Credincioşii ortodocşii de rit vechi sărbătoresc luni, 7 decembrie, Crăciunul (Naşterea Domnului Iisus Hristos). Duminică seară, cea mai mare comunitate de sârbi din România, cea de la Timişoara, va aprinde „badnjakul”. În România, peste 120.000 de persoane sărbătoresc Crăciunul după calendarul Iulian.
În Ajunul Crăciunului după calendarul vechi (calendarul Iulian), în curtea celor trei biserici sârbeşti din Timişoara, din Cetate (Catedrala Ortodoxă Sârbă), Fabric şi Mehala, se va aprinde “badnjakul”, stejarul a cărui scântei semnifică bogăţia pentru noul an.
Este una din importantele tradiţii ale sârbilor în preziua sărbătorii Crăciunului.
„Petrecem conform tradiţiilor şi obiceiurilor noastre strămoşeşti. În Ajun. se aprinde badnjakul, copacul de stejar ale cărei flăcări simbolizează sănătate, putere, prosperitate. Copiii aruncă în foc boabe de grâu invocând feritlitatea, belşugul, sănătatea. Este o sărbătoare a familiei, se adună oamenii în jurul unei mese bogate. În seara de Ajuns şi prima zi de Crăciun se servesc specialităţi tradiţionale sărbeşti. A doua zi se vizitează rudele, finii, naşii, prietenii. Este o sărbătoate a bucuriei”, a declarat scriitorul timişorean Slavomir Gvozdenovici.
Sărbătoarea cuprinde toate cele 55 de biserici şi mănăstiri sârbeşti din România, unde au loc slujbe urmate de tradiţionalul foc al "badnjnakului".
Sârbii îşi urează de Crăciun “Sretan Bozic!”
O altă tradiţie sârbească spune că în prima zi de Crăciun, primul om care intră în casă trebuie să fie un tânăr. Acesta se numeşte “polozainik” şi trebuie să primească daruri.
Sârbii vor pune pe masă în prima zi de Crăciun friptura numită „pecejnica”, iar prăjitura tradiţională pentru aceste sărbători este „cesnica”.
Tot un obicei este şi ascuderea unui ban în pâinea care s-a copt în casă. Cine găseşte banul are noroc tot anul. Sârbii îşi urează de Crăciun “Sretan Bozic!”
În România trăiesc în jur de 24.000 de sârbi, dintre care 10.000 în judetul Timis.
După ultimul recensământ sunt aproape 6.000 de sârbi care locuiesc în Timişoara. În Caras-Severin, Mehedinţi şi Arad mai sunt cam 8.000 de sârbi.
Crăciunul la ucraineni
Alături de sârbi, sărbatoresc Crăciunul după calendarul Iulian şi etnicii ucrainieni din Banat.
În zona de vest există una din cele mai numeroase comunităţii ucrainene din ţară. În Banat trăiesc 14.000 de ucraineni, din care peste 7.600 în judeţul Timiş. Există sate unde ucrainenii sunt majoritari.
În Remetea Mare şi Soca, 90 la sută din populaţie este ucraineană.
În Caraş-Severin, la Copăcele, Zorile şi Cornuţe, sunt de asemenea 90 la sută ucraineni.
Ucrainenii din România păstreaze tradiţii vechi de sute de ani. Strămoşii lor au venit din Ucraina subcarpatică, unii de pe timpul Imperiului Austro-Ungar, alţii fugind de Revoluţia bolşevică din 1917.
Ucrainenii pun pe masă mâncare specifică, ciuperci prăjite în ulei şi usturoi, borş ucrainean cu sfeclă roşie. La ei, spre deosebire de sârbi, se merge cu viflaemul.
Conform ultimului recensământ, în România trăiesc în jur de 60.000 de etnici ucraineni.
Mai mult de jumătate din ucrainenii din România se află în judeţul Maramureş (aproximativ 34.000, aducă unde la 6,67% din totalul populaţiei judeţului). Un număr semnificativ de ucraineni se găsesc şi în judeţul Suceava (peste 8.000 de persoane), iar în Tulcea au fost număraţi în jur de 1.200 ucraineni.
Lipovenii colindă mâine dimineaţa
Căciunul după vechiul calendar este sărbătorit şi de ruşii lipoveni din România, care numără în jur de 30.000 de persoane
Copiii crescuţi în această religie păstrează cu sfinţenie obiceiul colindelor, care sunt total diferite. Nu se merge cu colindul în Ajun, ci în dimineaţa de Crăciun, de la 5.00 la 7.00, înainte de slujbă.
La masa de Crăciun, tradiţia spune că se aşează mai întâi stareţul casei, adică cel mai în vârstă din familie, apoi ceilalţi membri, festinul urmând să înceapă abia după ce stareţul va face o rugăciune.
Cea mai mare comunitate de lipoveni trăieşte în judeţul Tulcea (peste 16.000), urmat de Constanţa (5.000 de persoane) şi Iaşi (în jur de 3.500).
Armenii au Crăciunul de Bobotează
Armenii sărbătoresc Crăciunul odată cu Boboteaza (Botezul) la 6 ianuarie, spre deosebire de slavi, care îl celebrează la 7 ianuarie.
“Armenii au păstrat ca dată a naşterii Domnului data Epifaniei (a Bobotezei - n.r.), atunci când la vârsta de 30 de ani pământeşti, în momentul botezului în râul Iordan, Iisus şi-a relevat lumii natura sa divină. Aşa a fost sărbătorită Naşterea Domnului, o dată cu Botezul, în secolul al III-lea, în întreaga lume creştină. În fapt, sărbătorind Crăciunul şi Bobotează în aceeaşi zi, pe 6 ianuarie, armenii păstrează tradiţiile iniţiale ale creştinismului. “, explică Varujan Pambuccian, reprezentantul minorităţii armene în Parlamentul României.
Armenii îşi adresează de Crăciun urarea „Şenoravor nor dari ev surdznunt!“, care înseamnă „La mulţi ani şi naştere sfântă!“.
Crăciunul la armeni Sursa Facebook Ter Oshakan Qahana Khachatryan
Conform recensământului din 2011, în România erau 1.361 de armeni.
Zilele de Crăciun pentru această categorie religioasă sunt decalate cu 13 zile faţă de ortodocşii de rit nou, din cauza refuzului lor, în anul 1924, de a trece la Calendarul Gregorian şi să rămână la Calendarul Iulian.
Se încarcă comentariile...
