Prima facultate din Timişoara a apărut în 1841. „Era organizată de maghiari, iar după ce austriecii au lichidat Revoluţia, ca pedeapsă, le-au închis şi facultatea”

Clădirea în care a funcţionat şi prima facultate din Timişoara. A fost demolată în 1912.

Prima facultate din Timişoara este cea de la 1841. A avut opt ani de viaţă, până la 1849, când a fost desfiinţată. Intenţiona să fie o universitate în sens tradiţional, cu cele patru facultăţi tradiţionale.

În Piaţa Sfântul Gheorghe din Timişoara, în clădirea seminarului catolic, s-a deschis în 1841 Facultatea de Filosofie, la care s-a adăugat, în 1846, Facultatea de Drept. A fost prima şcoală superioară care a funcţionat după principiile lui Aristotel, iar centrul învăţământului era filosofia şi logica. Istoria primei facultăţi din Timişoara a fost prea puţin cercetată.

Profesorul unversitar Robert Reisz, decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice de la Universitatea de Vest, care în cariera sa de 25 de ani a scris şi a făcut cercetări pe tema universităţilor, este decis să intre la arhive. 

“Zilele trecute, chiar am complotat cu colegul meu, Claudiu Mesaroş, să ne punem serios şi să săptăm arhivele. Prima facultate din Timişoara este într-adevăr cea de la 1841. A avut opt ani de viaţă, până la 1849, când a fost desfiinţată. Intenţiona să fie o universitate în sens tradiţional, cu cele patru facultăţi tradiţionale. Au înfiinţat filosofia, propedeutica şi dreptul. Urma să existe şi o medicină şi o teologie. S-a închis însă din cauza Revoluţiei Maghiare din 1848-1849. Era o facultate primordial maghiară, era organizată de maghiari, iar austriecii când au ocupat oraşul, printre alte pedepse, le-au închis şi facultatea. După care nu a urmat nimic o sută de ani”, a declarat Robert Reisz. 

Robert Reisz FOTO Tion.ro 
 

În anul 1847-1848 învăţau 48 de studenţi la Timişoara

Se mai cunoaşte că primul director al facultăţii a fost canonicul Ignac Fabry, căruia Primăria i-a acordat o subvenţie anuală de 4.000 florini.  

În anul I, Facultatea de Drept avea materiile: Exerciţii de serviciu divin, Exerciţii şcolare, Morală, Drept public, Drept minier, Drapt maghiar, Drept de stat. În anul doi erau; Exerciţii şcolare, Exerciţii bisericeşti, Morală, Drept civil, Drept penal, Ştiinţe politice, Drept cambial.  

În 1845-1846, au învăţat 27 de studenţi, în anul şcolar următor au fost 41 de studenţi, iar în 1847-1848, 48 de studenţi.   

Comandamentul militar din 1848 desfiinţează ambele facultăţi. 

În anii 1868 şi 1869, cetăţenii Timişoarei cer reînfiinţarea Facultăţii de Drept şi Filosfofie, însă, din lipsă de fonduri, cererea nu s-a realizat.

În Casa Iezuiţilor din Piaţa Sfântul Gheorghe a funcţionat încă din 1806 Seminarul teologic romano-catolic, care este considerată prima instituţie de învăţământ superior din oraş. 

“E discutabil în ce măsură putem să vorbim de învăţământ universitar, pentru că era un seminar teologic”, afirmă Robert Reisz.

"Despre fertilitatea erorilor”

Robert Reisz şi-a lansat recent, la librăria Humanitas din Timişoara, ultima sa carte, „Despre fertilitatea erorilor”, în care abordează tot tema universităţilor.

“Este povestea modelelor organizaţionale de universităţi. Ajunge să ne uităm la universităţile din România şi să vedem că există o diferenţă foarte importantă între politehnicii şi universităţile comprehensive, între şcoli de arte şi facultăţi de economie. Sunt diferite, au un etos diferit, au o organizare diferită, valori diferite. Eu mă uit la aceste modele de universităţi şi încerc să văd de unde vin ele. Care este originea lor, chiar filosofică, conceptuală. Una dintre cele mai interesante poveşti este cea legată de universitatea humboldtiana. Un model german, construit de filosofi germani, care a fost preluat în toată lumea. Cel mai cu succes în America. Acelaş model a ajuns şi în România. Prima universitate de acest tip a fost cea de la Iaşi, de la 1864. Noi am înţeles cu totul altceva decât americanii. Politehniciile sunt o invenţie a Revoluţiei Franceze. Se numesc de obicei universităţi napoliene. În acest caz, Politehnica din Bucureşti ar fi arheotipul din România. Ele au fost la început o combinaţie între o universitate tehnică şi o şcoală militară”, a spus Robert Reisz.

"Bogăţia contează, banii contează, un anumit etos economic contează"

Nicio instituţie de învăţământ superior din România nu a reuşit să intre primele 300 cele mai bune universităţi din lume, după topurile care contează. Nu e o tragedie…dă de înţeles profesorul Robert Reisz.

“Nu este o distanţă atâta de mare. Hai să ne dăm seama cum suntem noi în general şi să recunoaştem că asta este. În Statele Unite ale Americii sunt vreo 3.000 de universităţi. Nu toate sunt de top. Cam o sută sunt foarte bune. Mai e şi Europa cu mii de universităţi. Sunt universităţi extraordinar de bune şi în Orientul îndepărtat. Sunt cele japoneze, coreene, China creşte foarte mult. Dacă noi nu suntem în primii 300, ei bine nu suntem pentru că în general, dacă ai lua de exemplu topul intreprinderilor, n-am ajunge în primii 300. Suntem o ţară medie, nu săracă, nu prăpădită, dar suntem acolo unde suntem. Krakowia e acolo, Budapesta este, Praga este, Europa de Est este… Fie că ne place, fie că nu ne place, învăţământul superior face parte din nişte cicluri care au un caracter esenţialmente economic. Speranţa că poţi să ai rezultate culturale spectaculose în situaţia unei economii precare, nu se justifică. Bogăţia contează, banii contează, un anumit etos economic contează”, a mai declarat Robert Reisz.