Pelerinaj în ţara lui Iisus, împărţită între Israel şi Palestina: „Să ştiţi că evlavia românilor n-o întrece nimeni“
0
Turism ECUMENIC Tot mai mulţi români ajung în pelerinaj în Ţara Sfântă (Palestina şi Israel) pentru a vizita locurile pline de însemnătate biblică.
Înainte de a pleca într-o vizită în Ţara Sfântă, trebuie să înţelegi un lucru: deşi iniţial te gândeşti că vei ajunge într-o singură ţară, Israel, practic, la faţa locului, vei descoperi că în timpul sejurului traversezi, de fapt, două state. Asta deoarece locuri importante din Ţara Sfântă se află şi în Palestina (sau Cisiordania), teritoriul din centrul Israelului, recunoscut în 2012 ca „stat observator nemembru al ONU“.
Deşi statalitatea Palestinei a fost recunoscută de 138 de ţări, Israelul, neagă existenţa acestuia. Scopul vizitei unui pelerin român în Ţara Sfântă, pe urmele lui Iisus, nu este, însă, de a înţelege chestiunea conflictelor din Orientul Mijlociu şi nici să căute răspunsuri la întrebări geostrategice. Din acest motiv ne vom focaliza pe turismul ecumenic, atât de căutat în perioada sărbătorilor de Paşte.
În demersul nostru de a prezenta cele mai semnificative locuri din Ţara Sfântă, am primit sprijin de la Gabriela Baddour, născută în Arad, care locuieşte de trei decenii în Palestina. S-a măritat cu un fost student arab la Facultatea de Medicină din Timişoara, iar acum lucrează ca ghid turistic la una dintre agenţiile care aduc turişti români în zonă.
Călătoria începe pe aeroportul „Ben Gurion“ din apropierea Tel Aviv-ului, avionul fiind cel mai facil mijloc de a ajunge în Ţara Sfântă. De aici se poate pleca cu autocarul, străbătând autostrăzile construite de evrei, în plin pustiu, în zone aride, acoperite numai de piatră, spre Betleem, oraş sfânt atât pentru creştini, cât şi pentru musulmani.
Betleem este cunoscut ca fiind locul naşterii lui Iisus Hristos. Pe aici trec pelerinii în zona de Autoritate Palestiniană. Frontiera este de fapt un uriaş zid de beton, înalt de opt metri, ridicat de Israel şi numit „zidul de siguranţă“. Autobuzele cu turişti ies şi intră lejer prin check-point-ul instalat de armata israeliană. Palestinienii nu pot circula în voie. „Au acest drept doar cei aproximativ 2.500 de palestinieni care au documente speciale pentru asta, şi li se permite să lucreze în Israel“, ne spune Gabriela Baddour.
BETLEEMUL SECURIZAT
Cei care aleg să intre pe jos în Betleem trebuie să treacă printr-o zonă militarizată, supersecurizată, prin detectoare de metale asemănătoare cu cele existente în aeroporturi. Soldaţii israelieni care controlează documetele sunt izolaţi în gherete blindate, practic totul este supravegheat video. Ei nu intră în contact direct cu palestinienii.
Maşinile cu numere de Palestina nu pot trece în Israel. „În schimb, armata israeliană poate intra oricând în oraş, poate face arestări, lucru care se şi întâmplă aproape zilnic“, a povestit Gabriela.
Cu toate temerile care se strâng când vezi atâta securitate, oraşul Betleem este un loc liniştit în care trăiesc, în pace, musulmani şi creştini. Cea mai importantă zonă a sa este centrul istoric sau „oraşul vechi“. Aici se află Biserica Naşterii Domnului, ridicată în anul 339 de împărăteasa Elena (mama împăratului bizantin Constantin), peste peştera în care s-ar fi născut Iisus.
„Biserica Naşterii Domnului este cea mai veche biserică din Ţara Sfântă, care este în uz şi astăzi. A fost construită sub patronajul mamei lui Constantin, Elena, care a venit într-un pelerinaj în Palestina în anul 325 pentru a vedea locurile asociate cu viaţa lui Iisus Hristos. Elena a fost cea care a ales Grota Naşterii Domnului, locul naşterii lui Iisus, ca amplasament pentru această bazilică“, explică ghidul.
WIRELES GRATUIT UNDE S-A NĂSCUT HRISTOS
Biserica Naşterii Domnului este mereu plină cu credincioşi. Aceştia stau la cozi pentru a coborî în grota în care se spune că s-a născut Iisus. Sunt două scări pe fiecare latură a altarului principal. Locul este marcat de o stea de argint încorporată în marmură albă şi purtând inscripţia latină „Aici s-a născut Hristos din Fecioara Maria“. Oamenii intră, se pun în genunchi, sărută steaua, spun o rugăciune, apoi trebuie să iasă, pentru ca alţi turişti care stau la coadă să aibă acces în grotă.
„Autoritatea Palestiniană a început lucrări de restaurare la această biserică. Mai întâi se va reface acoperişul bisericii, care necesită reparaţii de urgenţă“, a mai spus Gabriela Baddour. Lângă biserică se află Grota Laptelui, locul unde, conform tradiţiei ,Maica Domnului l-a alăptat pe pruncul Iisus în timp ce se ascundea de soldaţii lui Irod.
Pe străzile din zonă, turiştii sunt efectiv bombardaţi de vânzătorii ambulanţi, care oferă tot felul de obiecte de decor, magneţi, eşarfe, beţişoare parfumate. Totul e negociabil, deşi calitatea nu e cea mai bună. În toată piaţa centrală există wireless gratuit pentru turiştii veniţi din întreaga lume.
BISERICĂ GRECO-ORTODOXĂ ÎN PUSTIUL IUDEEI
Dar să continuăm călătoria. Aproape de Betleem, în oraşul Beit Sahour, se află Câmpul Păstorilor, unde se crede că un înger al Domnului a apărut în faţa păstorilor aducând vestea naşterii lui Iisus. Dealul este plin cu grote şi peşteri folosite de păstori canaaniţi în urmă cu 2000 de ani.
La aproximativ 15 kilometri de estul Betleemului se află Mănăstirea Mar Saba (Sfântul Sava), care a fost construită în stâncă. Aceasta se află în Pustiul Iudeii, unde priveliştea este realmente spectaculoasă. Totul este înconjurat de munţi de piatră. Este o mănăstire greco-ortodoxă înfiinţată în secolul al V-lea şi este considerată printre cele mai vechi din lume, fiind printre puţinele lăcaşuri cu viaţă neîntreruptă de rugăciune şi cu păstrarea întocmai a tradiţiilor sfinte.
IERUSALIM, ORAŞUL SFÂNT PENTRU TREI RELIGII
Traversăm din nou graniţa şi ne îndreptăm spre Ierusalim, oraşul sfânt pentru islam, creştinism şi iudaism. În Israel, armata este obligatorie. Bărbaţii fac trei ani de stagiu militar, iar femeile – doi ani. Aşa se face că peste tot pot fi văzuţi soldaţi înarmaţi până-n dinţi, pregătiţi să-şi apere de posibile atentate cetăţenii, dar şi pe turiştii care le vizitează ţara.
„Ierusalimul are 220 de monumente istorice. Printre ele se află Biserica Sfântului Mormânt, Domul Stâncii, Moscheea Al-Aqsa. Oraşul este împărţit în patru cartiere: Cartierul musulman, Cartierul creştin, Cartierul armean şi Cartierul evreiesc“, ne explică Gabriela Baddour.
Începem plimbarea de pe Muntele Măslinilor. De pe înălţimile acestuia se poate vedea peisajul magnific al cetăţii Ierusalimului. „De multe ori vorbim de regele David. De cetatea lui David. Iniţial era doar o mică parte din cetatea de azi. A început să crescă în timpul romanilor şi a împăratului Irod. El a încercat să câştige simpatia evreilor şi le-a construit un templu. A venit apoi cucerirea arabă şi s-a lărgit încă o dată oraşul. Au urmat cruciadele, au venit Cavalerii Cruciaţi, în timpul cărora oraşul a cunoscut o nouă dezvoltare. S-a refăcut Biserica Sfântului Mormânt, au lăsat o arhitectură frumoasă, au lăsat ordine până în secolul XIII-lea. A venit o altă cucerire arabă, au venit Salahedinii, care au extins din nou oraşul“, a povestit Gabriela Baddour.
Muntele Măslinilor este asociat cu unele dintre cele mai importante evenimente din viaţa lui Iisus. Aici este locul în care primii creştinii au aflat că el este Fiul lui Dumnezeu, este locul unde Iisus a prezis distrugerea Ierusalimului şi unde a plâns pentru Ierusalim.
Intrăm mai întâi în Biserica Tatăl Nostru. Pe toţi pereţii laterali ai curţii şi în interiorul bisericii se află plăci de ceramică albă inscripţionate cu rugăciunea „Tatăl nostru“, în peste 70 de limbi.
La baza muntelui se află cel mai râvnit loc de veci din Israel. Un loc în acest cimitir poate să coste şi 150.000 de euro. La coborâre întâlnim biserica ortodoxă rusă „Sfânta Maria Magdalena“, iar apoi Grădina Ghetsimani (cu Biserica Tuturor Naţionilor). „Grădina Ghetsimani arată ca şi acum 2000 de ani. Aici se află unul dintre cei mai vechi măslini din lume. Grădina a fost un loc preferat de Iisus, este locul unde şi-a petrecut ultima noapte“, spune ghidul.
Drumul Crucii şi Biserica Sfântului Mormânt
Odată coborâţi de pe Muntele Măslinilor, ajungem la intratea în cetate. Toate procesiunile religioase se desfăşoară pe Drumul Crucii (Via Dolorosa). Acesta este drumul pe care Iisus l-a parcurs, purtând crucea, de la cetatea Antonia, unde a fost condamnat la moarte, la Golgota, unde a fost răstâgnit. Drumul Crucii este comemorat în 14 opriri: două în Antonia, şapte pe străduţele strâmte şi aglomerate ale Ierusalimului, iar ultimele cinci – în interiorul Bisericii Sfântului Mormânt.
„Această biserică este cel mai sfânt altar pentru creştini. Este situată în Cartierul creştin. A fost construită prima dată în secolul al IV-lea de Elena, mama împăratului Constantin. A fost reconstruită de-a lungul mai multor generaţii. Structura actuală a fost ridicată de cruciaţi în secolul al XII-lea. Tot aici se află şi Capela de pe Golgota, unde Iisus a fost răstignit, şi mormântul în sine, unde a fost îngropat Iisus“, a mai povestit Gabriela Baddour.
ZIDUL EVREILOR ŞI MOSCHEEA MUSULMANILOR
De neratat în periplul prin Ierusalim este şi o vizită la Zidul Plângerii. Este un vestigiu al zidului antic care înconjura curtea Templului iudeu din Ierusalim. După distrugerea acestuia, este considerat principalul loc sacru al iudaismului. De secole este un loc de rugăciune şi loc de pelerinaj pentru evrei, cea mai veche menţiune despre ataşamentul evreilor faţă de zid datând din secolul al IV-lea.
Tot în cetate se află şi Moscheea Al-Aqsa, care include în complexul său Domul Stâncii, locul unde profetul Mohamed s-a înălţat la cer. Este cel mai vechi şi mai frumos altar musulman din lume, cupola sa fiind placată cu aur. Moscheea Al-Aqsa este al trelea cel mai sfânt altar pentru musulmani, după Kaaba din Meeca şi Moscheea Profetului din Medina.
A crescut numărul turiştilor români
Turismul din România are un potenţial mare pentru palestinieni. Cu doi ani în urmă, Palestina a avut primul stand la Târgul de Turism din Bucureşti. Atunci au participat hoteluri, agenţii de turism, persoane private. De atunci, numărul turiştilor români a crescut cu 20%, susţin oficialităţile palestiniene. Odată ajunşi în Palestina, turiştii au ocazia să viziteze şi numeroase alte obiective importante. Preţurile practicate de agenţiile de turism din România pentru sejururile în Ţara Sfântă sunt undeva la 800 de euro pe săptămână.
Ce se mai poate vizita, în afară de Betleem şi Ierusalim: Hebron, al patrulea oraş sacru al Islamului, după Mecca, Medina şi Ierusalim; Ierihon, cel mai bătrân oraş de pe pământ, cu o vechime de 10.000 de ani; Mănăstirea Sfântul Gheorghe, sculptată în pereţi de stâncă; Marea Moartă, cel mai jos punct de pe Pământ, şi cel mai sărat corp de apă din lume, cu o concentraţie de sare de zece ori mai mare decât cea a Mării Mediterane, precum şi Râul Iordan, graniţa naturală dintre Palestina şi Iordania, locul unde Iisus a fost botezat de Ioan Botezătorul.
Părintele Anatolie slujeşte la Ierusalim de 33 de ani
La intrarea în oraşul vechi, se află Biserica „Mormântul Maicii Domnului“, ridicată de curciaţi, pentru a marca locul mormântului Fecioarei Maria. Aici l-am întâlnit pe părintele Anatolie, care de 33 de ani slujeşte la Ierusalim. Este cel mai vechi preot român din Ţara Sfântă. „Am fost printre primii români care au ajuns pe aici. Pe atunci nu veneau. După 1990 au început să mai vină“, afirmă părintele. Acesta susţine că în ultima perioadă, numărul românilor, atât din ţară, cât şi din diasporă, este impresionant.
„Paştele este cea mai frumoasă şi cea mai mare sărbătoare. Vin foarte mulţi turişti români aici în pragul sărbătorii Paştelui şi văd bucuria în inimile lor, în sufletele lor. Grupurile care vin aici de Înviere se ştiu cam cu un an înainte. Oamenii se înscriu din timp pentru Învierea din Ţara Sfântă. E adevărat că nu toate grupurile ajung să intre în Biserica Sfântului Mormânt, dar să fi afară, la uşă, pe stradă în apropiere, când apare Lumina Sfântă, e mare lucru. Ai emoţia aia deosebită“, a declarat preotul Anatolie.
„EVLAVIA ROMÂNILOR N-O ÎNTRECE NIMENI”
Întrebat cum sunt pelerinii români, părintele afirmă: „Să ştiţi că evlavia românilor n-o întrece nimeni. Atâta lacrimi şi săruturi lăsate pe icoana Măicii Domnului nu am văzut la alţii. Foarte mulţi revin. Spun că au mai fost cu ani în urmă, dar îmi spun că au revenit pentru a mulţuimi Maicii Domnului pentru că i-a ajutat. Trăim începutul anilor apocalipici. Şi lumea încearcă să se apropie cât mai mult de Dumnezeu. Măcar în ceasul al 12-lea. M-am bucurat să aflu că cei mai mulţi români sunt din Moldova, pentru că eu sunt moldovean. A venit odată o întreagă localitate din judeţul Suceava. Cineva mi-a spus că nu a avut bani să vină, dar pentru că a dorit foarte mult să fie aici, a vândut o vacă. M-a impresionat“, a mai declarat Anatolie.
Protul român l-a primit în urmă cu câteva săptămâni şi pe Klaus Iohannis, despre care spune că a fost primul preşedinte al României care a făcut tot drumul sfânt, de pe Muntele Măslinilor, Biserica Maicii Domnului, Drumul Crucii şi Biserica Sfântului Mormânt.
Se încarcă comentariile...
