Mitropolitul Corneanu, singurul ierarh din Banat care şi-a cerut iertare pentru colaborarea cu Securitetea

Rezoluţia CNSAS, dată în 2007, susţine că Nicolae Corneanu a fost colaborator al poliţiei politice comuniste şi că a furnizat, între 1950 şi 1988, informaţii despre „duşmanii poporului”.

În data de 17 februarie 1962, Nicolae Corneanu a fost ales arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi mitropolit al Banatului. Înscăunarea din Catedrala Mitropolitană a avut loc la 4 martie 1962, în cadrul unei impresionante ceremonii. Este de notorietate trecutul de colaborator a lui Nicolae Corneanu cu Securitatea, care l-ar fi ajutat să avanseze în ierarhia bisericească. Corneanu a fost şi printre primii ierarhi ortodocşi români care au recunoscut acest lucru. 
 

Rezoluţia CNSAS, dată în 2007, susţine că Nicolae Corneanu a fost colaborator al poliţiei politice comuniste şi că a furnizat, între 1950 şi 1988, informaţii despre „duşmanii poporului”.

“Subsemnatul Corneanu Nicolae îmi iau următorul angajament: de a informa organele Securităţii din Timişoara despre eventualele întâmplări cu caracter subversiv îndreptate împotriva regimului de democraţie populară din RPR, atât despre cei din Mitropolie, cât şi despre organizaţii subversive legionare. La fel îmi iau angajamentul că nu voi divulga nimănui prezentul angajament dat sub semnătură organelor securităţii”, scria actualul mitropolit în contractul semnat cu Securitatea. 

“Este un element ataşat care a sprijinit în diverse probleme organele noastre”

Se spune că în schimbul colaborării, cei de la Securitate au pus mereu o vorbă bună pentru avansarea lui Corneanu în ierarhie. „Menţionăm că organele noastre sunt pentru ca Nicolae Corneanu să fie numit în funcţia de vicar la episcopia Aradului, deoarece este un element ataşat care a sprijinit în diverse probleme organele noastre. Faţă de această situaţie rugăm, dacă este posibil, să interveniţi pe lângă Departamentul Cultelor ca acesta să fie numit în funcţia respectivă...”, se arată într-un document de la CNSAS.

Ca atare, pe 15 decembrie 1960 a fost uns la Episcopia Aradului, iar doi ani mai târziu pe 17 februarie 1962 a fost înscăunat ca arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi Mitropolit al Banatului.

Spovedania de după căderea comunismului

Înaltpreasfinţitul Nicolae Corneanu a recunoscut, imediat după Revoluţie, că a colaborat cu Securitatea. Acest fapt nu i-a adus însă, neapărat, oprobiul public, mulţi considerând că mărturisirea făcută a fost o dovadă de căinţă. 

“Eu însumi, când am ajuns episcop la Arad, în 1960, una din primele vizite ce mi s-a facut, a fost din partea şefului Siguranţei, nu era atunci Securitatea, era Siguranţa, care a venit la mine şi mi-a spus: eu sunt ceea ce sunt şi aş dori să colaborăm. Eu am spus: nu ştiu în ce fel putem să colaborăm şi atunci el mi-a spus: aş dori ca să ţinem legătura unul cu altul şi în acest sens vă voi vizita deseori, vă voi căuta şi v-aş ruga să nu mă refuzaţi. În felul acesta, am intrat într-o aşa zisă colaborare cu Securitatea de atunci şi sigur că scopul lor era acela de a avea în conducatorul unei instituţii, cum era acea a bisericii, un om care să nu le fie potrivnic

Adică, având o legatură cu un ierarh, ei erau, să zicem, siguri că ierarhul respectiv nu face o politică potrivnica regimului, îndemnând oamenii să se opuna regimului, încurajând pe oponenţii regimului şi sigur că în condiţiile de atunci, n-am făcut opoziţie regimului”, a declarat Nicolae Corneanu, în 2006, într-un interviu acordat jurnalistei Cristina Liberis, de la HotNews.

Nu s-a manifestat împotriva regimului

Nicolae Corneanu susţine că a fost o perioadă grea pentru el, pentru că deşi au fost situaţii în care nu a fost de acord, totuşi, era obligat să nu reacţionez sau să nu se manifeste împotriva măsurilor pe care le lua regimul sau împotriva oamenilor regimului.

“Din acest punct de vedere, a fost o perioadă foarte dificilă, care, aş zice aşa, m-a marcat într-un sens negativ, creindu-mi foarte multe frământări sufleteşti, prin faptul că asistam la situaţii potrivnice credinţei mele şi convingerilor mele, când a trebuit să nu reacţionez sau să nu mă manifest ca fiind potrivnic regimului”, a mai spus Corneanu.

Aura de turnător l-a însoţit constant pe mitropolitul Banatului după ce a adeverit că a completat note informative, despre care a precizat însă că nu ar fi făcut rău nimănui, fiind lipsite tocmai de informaţiile vitale cerute de securişti.

Nicolae Corneanu a fost singurul ierarh din Timişoara care a recunoscut colaborarea cu Securitatea şi a cerut scuze pentru acest lucru. Deşi Securitatea contacta pe aproape toată lumea, pe majoritatea salariaţilor unei instituţii publice, niciun alt preot din Timişoara nu a avut curajul să recunoască relaţia cu organele de Securitate.

Citiţi şi:

Preasfinţitul Paisie Lugojanul, la DNA pentru deturnare de fonduri UE

Clanul Paisie de la Mitropolia Banatului: „sfânta“ reţetă de făcut bani

Paisie Lugojanul nu răspunde decât la întrebările jurnaliştilor ortodocşi

FOTO VIDEO Scandal pentru treptele Catedralei din Timişoara: „Acel loc a fost sfinţit cu sânge“