Misterioasa culă din Vârşeţ - de la castelul banului Perenyi la fortăreţa lui Iancu de Hunedoara din Banatul sârbesc
0Vârşeţul este vizitat de foarte mulţi timişeni care sunt în căutarea de o ieşire de weekend. Aflat foarte aproape de graniţă, Vârşeţul poate fi un loc numai bun pentru relaxare.
Distanţa dintre Timişoara şi localitatea sârbă Vârşeţ este de 78 de kilometri, drum care poate fi străbătut în circa o oră cu maşina. Oraşul din Banatul sârbesc se află la zece kilometri de graniţa cu România.
Cula din Vârşeţ se poate zări încă de pe meleagurile noastre. Ea se înalţă pe Dealul Vârşeţului. Cula este o rămăşiţă a unei fortificaţii zidite, cel mai probabil de la jumătatea secolului al XIV-lea.
Este cel mai cunoscut simbol al Vârşeţului. Este declarat Monument Cultural de importanţă majoră în Serbia.
Prima menţiune a castelului este din 1323 ca cetate regală. Va aparţine apoi banului Perenyi, iar în 1411 era locuit de despoţii sârbi. În 1444 a intrat în posesia lui Ioan de Hunedoara.
Localitatea Vârşeţ este amintită prima data în perioada regelui Ungar, Sigismund de Luxemburg, în 1427, cel care a şi construit cetatea. Turcii au pustit în totalitate Vârşeţul lăsând intactă doar castelul care a fost ocupat de Ahmed Paşa.
În urma atacurilor anti-otomane, castelul a fost ruinat. Astăzi mai există în vârful dealului, la 400 de metri înălţime, doar turnul şi nişte ruine în jur. Renovarea monumentului a început în 2009. Cei care ajung la culă vor avea parte de o panoramă unică asupra Vârşeţului şi a podgoriile din jur.
Începând din această vară, s-au încheiat şi lucările de reabilitare a culei, iar sârbii au redeschis monumentul pentru turişti.
Biserici iluminate printr-un proiect transfrontalier România-Serbia
Vârşeţul este vizitat de foarte mulţi timişeni care sunt în căutarea de o ieşire de week-end. Aflat foarte aprope de graniţă, Vârşeţul poate fi un loc numai bun pentru relaxare. Tot centrul vechi, zona pietonală, este renovat, sunt zeci şi zeci de terase, pub-uri şi magazine.
Bisericile din Vârşeţ (Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Română şi Catedrala Romano-Catolică) sunt iluminate arhitectural chiar printr-un proiect european transfrontalie cu cei din localitatea timişeană Deta.
De pe lista turistică nu pot lipsi podgoriile din Vârşeţ, cea mai mare zonă viticolă din toată zona de sud-est al Europei. Ca atare, unul din evenimentele importante ale sârbilor este Sărbătoarea Vinului de la Vârşeţ, care se desfăşoară în luna septembrie.
A aparţinut de judeţul Timiş
În urma colonizărilor realizate de imperiul Habsburgic, după 1717, Vârşeţul a devenit un oraş locuit de populaţie germană. În 1910, din cei 27.370 de locuitori, 13.556 se declarau germani, 8.602 sârbi, 3.890 maghiari, 879 români şi 127 slovaci.
Până la Trianon, Vârşeţ s-a aflat în componenţa judeţului Timiş. Germanii au fost nevoinţi să părăsească localitatea în anul 1944.
Citiţi şi:
FOTO O plimbare până la Jaša Tomić (Modoş): Localitatea cedată de România, în 1924
Se încarcă comentariile...
