Manual nemţesc de reabilitare corectă a clădirilor istorice. De ce sunt strict interzise geamurile cu tâmplărie PVC

Manual nemţesc de reabilitare corectă a clădirilor istorice. De ce sunt strict interzise geamurile cu tâmplărie PVC

Faţadele unor clădiri din Timişoara reabilitate exemplar FOTO GTZ

Timişoara se pregăteşte de cel mai amplu program de reabilitare a clădirilor istorice. În cadrul programului se aşteaptă investiţii de 15 milioane de euro. Pentru reabilitarea corectă a imobilelor există şi un manual realizat printr-un parteneriat româno-german între Primăria Timişoara şi Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ).

Ştiri pe aceeaşi temă

Realizat în cadrul parteneriatului româno-german, „Îndrumarul pentru intervenţiile asupra clădirilor din cartierul Cetate şi din zonele istorice protejate din Timişoara“ este un adevărat manual despre cum trebuie realizată o reabilitare corectă a unei clădiri istorice. „Îndrumarul oferă informaţii şi explicaţii asupra direcţiilor de urmat atât instituţiilor, cât şi persoanelor, care locuiesc ori desfăşoră activităţi în zonele istorice. Alături de o introducere în legislaţia aferentă, sunt oferite date tehnice şi urbanistice, în sprijinul opţiunii pentru soluţiile ponderate în reabilitarea zonelor istorice”, se arată în documentul care se dovedeşte de o utilitate reală proprietarilor din clădirile istorice.

Cu exemple şi imagini sugestive, manualul de reabilitare corectă a clădirilor istorice oferă sfaturi foarte practice şi utile. Spre exemplu, în cazul acoperişurilor există câteva reguli foarte clare. „La reabilitarea învelitorilor, se recomandă păstrarea ţiglelor tradiţionale. După o verificare atentă, vechile ţigle găsite încă într-o stare bună îşi mai pot îndeplini funcţiunea şi în următoarele decenii. Dacă refolosirea nu mai este posibilă, înlocuirea se va face cu ţigle noi, având acelaşi format ca şi cele vechi. Când starea generală a degradării impune înlocuirea în totalitate, se vor utiliza materiale cât mai apropiate de modelul original. Nu se vor folosi materiale, cum ar fi ţigla profilată, azbocimentul, cartonul asfaltat sau materialele plastice, toate fiind atipice pentru zonele istorice”, se arată în îndrumar.

Iar pentru că la clădirile istorice detaliile fac diferenţa, manualul conţine inclusiv informaţii despre reabilitarea coşurilor de fum şi a jgheaburilor de scurgere a apei pluviale. „Coşurile de fum sunt elemente importante ale imaginii de ansamblu a acoperişurilor. Cele existente trebuie reparate, acoperirea lor trebuie refăcută după modelele originale. Coşurile de fum distruse trebuie reconstruite în mod tradiţional”, se arată în ghidul realizat de specialiştii germani în colaborare cu Primăria Timişoara.

Iar dacă reabilitarea coşurilor de fum este importantă, când vorbim de faţadă, aceasta este cea mai importantă, fiind cartea de vizită a unei clădiri. „Pentru repararea faţadelor istorice, foarte importantă este compatibilitatea materialelor noi folosite, cu cele existente. Trebuie utilizate materiale specifice locului, cum ar fi cărămida, tencuielile cu mortar de var, lemnul, sticla şi piatra naturală. Betonul, materialele artificiale, metalul, terasitul, piatra artificială, sunt interzise, fiind nespecifice şi neadecvate faţadelor istorice. Tencuielile din ciment şi cele „stropite cu mătura” sunt absolut interzise”, se arată în Îndrumarul de reabilitare corectă a clădirilor istorice.

Una dintre cele mai urâte imagini în cartierele istorice o oferă geamurile termopan cu tâmplărie PVC de culoare albă. Potrivit specialiştilor în reabilitarea clădirilor istorice, plasticul nu are ce căuta pe faţada unei astfel de clădiri. „Confecţionarea, respectiv folosirea unor ferestre noi, este permisă numai acolo unde ferestrele originare nu mai pot fi în nici un caz reparate. În cazul unor tâmplării noi, acestea trebuie să corespundă ca proporţii, subîmpărţiri şi profile, celor iniţiale. Mărirea golurilor din zidărie a ferestrelor dăunează imaginii faţadei. Tâmplăria nouă trebuie montată în golurile ferestrelor iniţiale. Refacerile trebuie executate numai din lemn. Se interzice folosirea unor tâmplării din material plastic. Este posibil să se monteze geamuri termopan,cu binecunoscutele lor calităţi de izolare termică şi fonică şi în ramele de lemn existente ale ferestrelor”, mai arată specialiştii.

Manualul întocmit în parteneriat româno-german are prevederi clare şi în privinţa porţilor de la clădirile istorice, inclusiv a feroneriei. „Porţile, uşile şi încuietorile prezintă la fiecare clădire istorică o unitate stilistică. Ele dau dovadă, deseori, de o deosebită măiestrie artizanală. De cele mai multe ori, ele reprezintă piese unicat, executate cu migală. Încuietori şi garnituri, care lipsesc, trebuie înlocuite cu piese recuperate, din aceeaşi epocă. De cele mai multe ori, piesele istorice redevin funcţionale şi se pot refolosi, după o curăţire atentă şi amănunţită. Dacă, din motive funcţionale, sunt necesare încuietori suplimentare, acestea trebuie executate cu forme cât mai discrete, din materiale corespunzătoare modelelor istorice”, se mai arată în ghidul care poate fi descărcat de AICI.

citeste totul despre: