FOTO Pilotul de supersonic care a evitat o catastrofă în Timişoara cu preţul propriei vieţi
0
Ştefan Hencz a evitat o catastrofă aeriană deasupra Timişoarei, pilotând avionul până în ultima clipă, când catapultarea nu mai era posibilă.
În 4 iulie 1974, Ştefan Hencz nu împlinise încă 23 de ani. Era un tânăr pilot militar pe supersonic la Regimentului 93 Aviaţie de Vânătoare de la Giarmata. A absolvit şcoala de aviaţie cu doi ani în urmă. În acea zi de 4 iulie, Ştefan Hencz a decolat cu un MIG 21 C pentru obişnuitul zbor de antrenament. Încă de la început a avut o problemă tehnică la avion, care avea să îi fie fatală.
Ştefan Hencz a evitat însă o catastrofă aeriană deasupra Timişoarei, pilotând avionul până în ultima clipă, când catapultarea nu mai era posibilă. Astfel, a evitat ciocnirea cu combinatul Solventul, dar şi a zonei locuite din Freidorf.
„A avut neşansa ca la decuplarea forţajlui să se producă o defecţiune, care a făcut să scadă puterea motorului şi implicit să se reducă viteza de zbor, avionul devenind aproape nepilotabil. Cu ultimele resurse de viteză, Ştefan a încercat să conducă avionul în afara zonei locuite a cartierului Freidorf din sudul Timişoarei. S-a catapultat în ultima clipă, dar înălţimea a fost prea mică şi avionul înclinat spre dreapta au făcut ca acţiunea să fie inutilă, pilotul decedând la impactul cu solul”, a povestit comandorul Ştefan Lupea.
Ştefan Hencz (al doilea din dreapta) la Buzău, în 1971
Acesta avea să fie cea mai mare catastrofă aeriană din Timişoara de după război. La data respectivă, locuitorii din zona Freidorf l-au considerat pe tânărul pilor un erou. Ştefan Hencz a amânat catapultarea până a scos avionul din zona locuită şi a evitat o mai mare catastrofă.
Înainte să cadă, a trecut pe lângă poligonul militar unde un grup de soldaţi se aflau la tragere. Avionul s-a prăbuşit în câmp, la circa un kilometru de poligon.
Avion MiG 21-C, asemănător cu supersonicul cu care s-a prăbuşit pilotul timişorean
"Un ardelean a venit aici ca să fie cinstit de tot Banatul pentru dăruirea sa"
La iniţiativa comandorului Valentin Carra, Asociaţia Aviatorilor Timişoara, împreună cu Biserica Ortodoxă Parohia Freidorf, cu sprijinul Statului Major General, a Mitropoliei Banatului, Statului Major al Forţelor Aeriene, Brigăzii 18 Infanterie, Bazei 71 Aviaţie şi Escadrilei 712 Elicoptere Giarmata, a comemorat 40 de ani de la tragicul eveniment, prin dezvelirea unei plăci comemorative pe troiţa din faţa bisericii din Freidorf.
„Un ardelean a venit aici ca să fie cinstit de tot Banatul pentru dăruirea sa. Ne cinstim eroii aşa cum ne cinstim şi sfinţii, pentru că prin martiriul sfinţilor ne rugăm astăzi în sfânta credinţă strămoşească ortodoxă, iar prin jertfa eroilor trăim liber şi demn în ţara strămoşească. În lume trăim vremelnic prin ceea ce luăm din lume sau prin ceea ce suntem. În lume trăim veşnic prin ceea ce dăruim ei, iar cei care au dăruit totul, chiar pe ei înşişi, merită această onoare de a fi pomeniţi din generaţie în generaţie, aşa nu vor muri niciodată, nici eroii nici sfinţii pentru că vor fi veşnic vii în mintea şi în sufletele noastre”, avea să spună preotul Marcel Vlaicu, fost pilot militar, care a vorbit celor prezenţi despre importanţa cinstirii cum se cuvine a eroilor şi martilor.
Ştefan Hencz (stânga) la puţin timp de la sosirea la Giarmata, alături de locotenent Morar Gavril
Ştefan Hencz s-a născut în 1951, în localitatea Sugeagu, din judeţul Cluj. A absolvit Liceul Militar din Câmpulung Moldovenesc, în 1969, a Şcolii Militare de Aviaţie „Aurel Vlaicu” de la Boboc, în 1972, şi a centrului de trecere şi instrucţie pe avioane supersonice Bacău, în 1973. Toate cu rezultate de excepţie, astfel că a fost repartizat la Regimentul 93 Aviaţie Vânătoare de la Giarmata, uitate de elită a Aviaţiei Militare Române.
Ştefan Hencz la cununia civilă cu Rozica
Se încarcă comentariile...
