FOTO Destinul arhitectului care a proiectat „Casa cu trei fete“ din Timişoara, reşedinţă pentru Gheorghe Gheorghiu-Dej în anii `50

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Gheorghe Bleyer a proiectat, în stilul Bauhaus, câteva vile renumite din Timişoara. Cea mai cunoscută dintre ele este „Casa cu trei fete“.

Între perioada 1945-1948, s-au construit în Timişoara câteva vile moderniste, stil Bauhaus, proiectate de Gheorghe Bleyer. Cea mai cunoscută vilă realizată de Bleyer este „Casa cu Trei Fete”, construită în anul 1947 pe bulevardul Loga colţ cu bulevardul Michelangelo.

Casa a fost proiectată pentru familiile Schön şi Werner, care erau înrudite. Pe frontispiciul acestei vile este o sculptură cu trei personaje feminine, de unde vine şi denumirea ei. Vila a fost folosită în anii ’50 ca reşedinţă pentru preşedintele Gheorghe Gheorghiu-Dej, în vizită la Timişoara. 

image

Arhitectul Gheorghe (Gyuri) Bleyer s-a născut la Timişoara, în 1907, într-o familie evreiască înstărită. Tatăl era un avocat, mare pasionat de arheologie, iar mama, născută Brück, provenea dintr-o familie de vază în comunitatea evreilor din Timişoara. 

După terminarea liceului a decis să studieze arhitectura şi a plecat spre sfârşitul anilor '20 la Stuttgart, unde se preconiza arhitectura modernistă, Bauhaus, în acei ani. Fiind evreu şi comunist, tânărul a fost dat afară din Germania şi şi-a continuat studiile la Eidegenössische Technische Hochschule din Zürich (Elveţia) unde a devenit membru al Partidului Comunist Elveţian.
 

image

„Şcoala de arhitectură din Stuttgart şi-a câştigat renume pentru tendinţele sale moderniste şi, după cum mi-a spus Gyuri, pozele unora din operele faimosului arhitect Paul Bonatz (1877-1957), profesor la această şcoală, au contribuit mult la alegerea pe care a făcut-o. Dar apoi a venit Hitler şi evreul timişorean a trebuit să plece continuându-şi studiile în Elveţia, la ETH (Eidegenössische Technische Hochschule), unde şi-a obţinut diploma cândva, la începutul anilor '30”, a povestit Tiberiu Schatteles, un împătimit al istoriei Timişoarei, pentru site-ul comunităţii evreieşti din capitala Banatului.

Construcţii modificate în timpul comunismului

După ce s-a întors la Timişoara, Bleyer şi-a început activitatea de arhitect. Situaţia economică din acea perioadă era favorabilă activităţii de construcţii. 

„Bleyer a construit relativ puţin, nefiind dispus să facă concesii prea multe clienţilor cu mofturi, pe care un elev a lui Bonatz şi apoi absolvent al ETH nu le putea accepta. Din păcate, cele mai interesante construcţii ale sale la Timişoara sunt puţin cunoscute după autorul lor şi unele au fost abuziv transformate şi în anii comunismului”, susţine Tiberiu Schatteles. 

„Avea calităţi absolut deosebite, cânta la pian, compunea, desena extraordinar de frumos, picta”, povesteşte nepotul lui, ing. Ioan Bleier, pentru site-ul bjt2006.org. 

image

În anii războiului, nu a avut posibilitatea de a-şi exersa meseria, pentru că arhitecţii evrei aveau autorizaţia să lucreze numai pentru evrei, care nu aveau dreptul să construiască în acea perioadă. 

„În 1945 s-a înscris în Partidul Comunist şi a fost mutat la Bucureşti să lucreze în grupul condus de Chivu Stoica, care a elaborat primul plan anual al României socialiste. A predat şi a făcut muncă de cercetare la Institutul de Arhitectură din Bucureşti. Prin anii 1954-1956, i s-a reproşat că în cursul lui de istoria arhitecturii, nu lăuda suficient arhitectura rusească şi, în plus, că a fost membru al partidelor comuniste din Germania şi Elveţia, care pe vremea aceea erau considerate partide aşa-zise deviaţioniste. În consecinţă, a fost dat afară din facultate şi exclus din Partidul Comunist Român. Pentru o scurtă perioadă a lucrat la fabrica de chibrituri din Chiţcani, dar a reuşit să se angajeze la Institutul Naţional care se ocupa de patrimoniul cultural şi istoric”, a scris Getta Neumann, în „Destine evreieşti la Timişoara”.

Printre casele proiectate de Bleyer se află „Casa Német” de pe splaiul Bega. Ies în evidenţă geamurile rotunde, de parcă ar fi hublouri de vapor. Şi această clădire a suferit multe modificări în vremea comunismului, însă la vremea sa a fost mult admirată de adepţii modernitătii de tip Bauhaus. 
 

image

O altă casă renumită este cea a scriitorului József Méliusz de pe strada Ofcea colţ cu strada Pestalozzi. Aceasta nu e în stil Bauhaus, ci adaptată după gustul lui Méliusz, tradiţiei arhitecturii rurale din Transilvania secuiască. 

image

„În anii comunismului, Gyuri Bleyer a lucrat într-un oficiu de stat unde posibilitatea afirmării personalităţii artistice era foarte limitată. Una din clădirile frumoase şi moderniste, pe care le-a putut proiecta şi apoi construi pe Bulevardul Carmen Sylva a fost mizerabil <reparată> mai tarziu, cu scopul evident de a-i altera mesajul artistic. Ca tânăr admirator al acestui arhitect am avut ocazia să învăţ, din numeroasele conversaţii cu el, multe despre istoria <urbanistiă> şi arhitectonică a Timişoarei. Mai târziu, când amandoi am trăit şi muncit la Bucureşti, amiciţia şi învăţatul au continuat”, a mai povestit Schatteles. 

În 1969, „Gyuri” Bleyer a emigrat în Germania la Stuttgart. A murit la Düsseldorf, în 1971.

Timişoara

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite