FOTO Descoperiri remarcabile ale arheologilor români şi maghiari la mănăstirea de la Igriş
0
Săpăturile arheologice au început în vara anului 2016, în cadrul unei colaborări între Muzeului Banatului din Timişoara şi cercetătorii de la Universitatea Catolică „Péter Pázmány” din Budapesta.
Arheolgii români şi maghiari lucrează la Igriş (judeţul Timiş) pentru a scoate la lumină ruinele mănăstirii cisterciene Egres, fondată în anul 1179 şi ctitorită de regele Béla al III-lea al Ungariei.
Săpăturile arheologice au început în vara anului 2016, în cadrul unei colaborări între Muzeului Banatului din Timişoara şi cercetătorii de la Universitatea Catolică „Péter Pázmány” din Budapesta.
Un important deziderat al acestor cercetări este şi reperarea locului în care a fost înmormântat regele Andrei al II-lea (1205-1235) şi a soţiei acestuia, Yolanda de Courtnay (decedată în 1233), despre a căror înhumare în incinta mănăstirii se ştie din sursele documentare.
La finalul campaniei din acest an, reprezentanţii Muzeului Banatului se arată încântaţi de descoperiri.
“Au fost descoperite zidul sudic al navei bisericii, reperat şi în săpătura din anul 2016, precum şi alte structuri care îmbogăţesc cunoştinţele noastre despre planimetria bisericii mănăstirii Egres. Astfel, pe latura sudică s-au găsit un prag de intrare de la o uşă lateral şi un contrafort. Tot în acest an s-a finalizat cercetarea gropii comune din timpul invaziei tătare de la 1241, situată în biserică şi descoperită anul trecut, care a livrat şi de această dată materiale arheologice de o valoare deosebită: piese de podoabă, arme, fragmente ceramice de la vase întregibile, fragmente arhitecturale, precum şi un canat de la o uşă din lemn. În interiorul navei bisericii au fost găsite şi morminte din secolele XIV-XV, în inventarul cărora au apărut piese de port şi de podoabă”, au transmis cei de la Muzeul Banatului, pe pagina oficială de Facebook.
Cercetările arheologice au fost conduse de Daniela Tănase de la Muzeul Banatului în colaborare cu András Végh şi Teofil Rétfalvi, din partea Institutului de Arheologie al Universităţii Catolice Péter Pázmány.
Anul acesta se împlinesc 800 de ani de la cruciada condusă de Regele Andrei al II-lea a în Ţara Sfântă.
Istoria acestei mănăstiri a fost una zbuciumată, înfloritoarea ctitorie a regilor arpadieni fiind devastată de invazia tătară din anul 1241 când însuşi abatele s-a refugiat, mănăstirea renăscând după plecarea tătarilor, în anul 1247. Un nou asediu a avut loc în timpul răscoalei cumanilor din 1282, deoarece aici au fost păstrate comorile regale, însă datorită intervenţiei slujbaşului regal Andrei Bölényfő, mănăstirea a fost apărată cu succes. Treptat, mănăstirea a scăzut din importanţă şi a mai funcţionat până la 1551 când a fost distrusă definitiv de către otomani.
Se încarcă comentariile...
