FOTO Cum arăta primul cotidian apărut la Timişoara. A supravieţuit destrămării imperiului Austro-Ungar, a dispărut la începutul comunismului
0După 11 ani, secţia de Documentar-Periodice a Biblciotecii Judeţene Timiş s-a redeschis la Bastionul Theresia. Pot fi consultate în condiţii moderne primele ziare apărute în Timişoara.
În decurs de 148 de ani (între 1771-1919) la Timişoara au apărut 98 de ziare în limba germană, în curs de 61 de ani (1858-1919) au apărut 65 de ziare în limba maghiară, iar în decurs de 45 de ani (1874-1919) au apărut 13 ziare în limba română. Primul ziar în limba română la Timişoara, Priculiciu, a apărut în 1874.
Multe dintre vechile ziare ale Timişoarei pot fi acum din nou consultate, în condiţii civilizate. Seţica de Documentar-Periodice a Bibliotecii Judeţene Timiş a revenit, după 11 ani, la Bastionul Theresia.
Vechile ziare şi reviste au fost mutate în 2007, atunci când bastionul a intrat în reabilitare şi restaurare. Fondul secţiei de presă a fost relocat în diverse spaţii, care nu ofereau condiţii de păstrare prea bune.
Acum, Consiliul Judeţean a alocat două spaţii din bastion, în continuarea Secţiei de Artă, astfel că s-a amenajat o parte din seţie.
„În 2007, o parte din fondul de presă a fost relocat în cartierul Ronaţ, în clădirea unei şcoli. O altă parte a ajuns la Liceul Piarist. În 2012, fondul care era la Piarişti a fost mutat într-o locaţie nouă, în clădirea Poliţiei, unde era înainte Evidenţa Populaţiei. Acolo deja erau condiţii net superioare. Iată că în 2018, Biblioteca Judeţeană Timiş se reîntoarce la bastion şi cu fondul de presă. Până în 2007 era vizavi, în celălalt corp”, spune directorul Bibliotecii, Tudior Creţu.
În noul spaţiu sunt însă doar 30 la sută din întregul fond de presă, explică Tudor Creţu.
„Partea bună este că oferim spaţiu de consultare, pentru că ziarele vechi, din raţiuni evidente, nu se împrumută acasă. Dar avem una dintre cele mai primitoare săli de lectură din Timişoara. Mergem pe acestă abordare modernă, cum trebuie să fie o bibliotecă cu secţiile reunite. Aici e marele câştig. Avem cam 30 la sută din fondul total. Fondul din Ronaţ a rămas acolo, unde s-a şi renovat clădirea. Ni s-a prelungit termenul de utilizare, am vrea să consolidăm clădirea, dar avem nevoie de un acord de la Bucureşti, de la Ministerul Educaţiei, pentru că a fost şcoală”, a mai spus Creţu.
Secţia de Documentar şi Periodice găzduieşte o mare varietate de ziare, de la primele săptămânale şi cotidiene apărute în Timişoara, în secolul al XIX-lea, până în zilele noastre.
„Avem aici şi carte veche, din secolul XVIII. Dar e vorba mai ales de secolele XIX-XX, rezultate din dezvoltarea presei în Timişoara. Tot ce înseamnă reacţie la cald, de la genuri de opinie la reclame. Sunt în limbile germană, maghiară, română, sârbă, care reflectă regiunea în multiculturalismul ei”, a mai declarat Tudor Creţu.
Printre ziarele pe care pot fi cunsultate se află şi colecţia primul cotidian din oraş, Temesvarer Zeitung, care a început să fie publicat din 1852. Acesta a apărut până în 1949.
Publicarea cotidianului Temesvarer Zeitung a fost iniţiată de guvernatorul Voivodinei sârbeşti şi a Banatului timişean, sub conducerea lui Andreas Flatt. La origine, ziarul avea şi funcţia de buletin oficial, o parte a cuprinsului fiind rezervată pentru anunţuri şi ştiri oficiale, restul cuprindea corespondenţe din străinătate şi articole politice, economice şi sociale. Deşi a fost înfiinţat ca organ al puterii Imperiului Austro-Ungar, ziarul a supravieţuit destrămării acestuia.
Sub conducerea lui Anton Lovas, Temesvarer Zeitung a devenit un ziar modern în 1912. În ediţia jubiliară a ziarului Temesvarer Zeitung, apărută la 25 decembrie 1930 cu ocazia sărbătoririi a 80 de ani de la prima ediţie, s-a publicat şi un mesaj de felicitare trimis din München de Thomas Mann. Scriitorul elogia munca de informare obiectivă a ziarului care „a mijlocit şi a comentat ca organ de gândire şi simţământ de cultură germană pe perioada a aproape trei generaţii istoria contemporană” şi i-a transmis „urări cordiale pentru un viitor tot aşa de fructuos şi onorabil”, scrie siteul Wikipedia.
În 1861, proprietar devine Hirschfeld Carol, în 1864, Marton Uhrman, iar din 1866 avocatul Michael Niamesny. În 1867 vine Albert Strasser. În 1891 s-a săbătorit jubileumul de 40 de ani, când redactor-şef este Romulus Kacser.
Între 1940-1944 ziarul a fost interzis, dar în toamna anului 1944 a reapărut pentru scurt timp. Avea să dispară definitiv în 1949, la scurt timp după instalarea comunismului în România
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
