E din nou la modă să fii german în România. „Avem un popor tolerant şi cald. Să renege cineva aceste calităţi în scop electoral nu este cinstit“
0Regizorul timişorean Răzvan Georgescu, emigrat în Germania chiar în timpul Revoluţiei din 1989, realizatorul documentarului „Paşaport pentru Germania”, vorbeşte despre Klaus Werner Iohannis, primul preşedinte etnic sas din România.
Răzvan Georgescu, regizorul documentarului „Paşaport pentru Germania“, a mers pe urmele poveştii celui mai amplu negoţ de oameni din Europa secolului al XX-lea: vânzarea sistematică a populaţiei germane din Republica Socialistă România către Republica Federală Germania.
Documentarul, al cărui producător este Alexandru Solomon, vorbeşte despre vânzarea etnicilor germani din România în perioada 1968-1989.
Este vorba despre saşii care au construit în Ardeal timp de 850 de ani şi şvabii care au pus umărul la dezvoltarea Banatului în peste 300 de ani.
„Nu am dorit să fac un film despre cei care au rămas. De asta nu figurează în el şi cel mai cunoscut neamţ din România, Klaus Iohannis. Acesta este un alt film. Trebuie făcut şi el. Povestea mea pleacă de la negoţ. Sunt trei nivele în film: cel al marilor politicieni, în care partea română nu a vrut să vorbească, nivelul servicilor secrete - acea poveste de «crime story», iar al treilea este cel al «mărfii», cel al germanilor care au fost vânduţi”, a declarat Georgescu.
Filmul a putut fi văzut în premieră, la Timişoara, săptămâna trecută la „Open Documentary Session 2014”, un eveniment organizat de Asociaţia DocuMentor.
„Germanii există prin absenţă”
În timpul filmărilor din Transilvania, Răzvan Georgescu a sesizat un suflu nou în lumea saşilor. „Am descoperit că în România încă există acest suflu al germanilor. Au rămas foarte puţini germani şi se simte aceea durere-fantomă. Am fost surprins însă să văd că la «Brukenthal», din Sibiu, 90% din elevii care învaţă în germană sunt români. La Sighişoara, la întâlnirea anuală a saşilor, în trupele de dans, cei costumaţi în haine germane, dansatorii, cei care cântă sunt foarte mulţi români. Ei duc mai departe spiritul german. Ce poate fi mai frumos ca spiritul lor să trăiască mai departe fie şi prin români. Important este că acel suflu încă mai există, germanii există prin absenţă. Din păcate acest lucru nu este înţeles de exemplu de populaţia din sudul României şi din alte zone. Ca atare s-au folosit în campania electorală discursuri naţionaliste care prind bine la un anumit segment“, a declarat Răzvan Georgescu.
Regizorul care trăieşte la Frankfurt s-a axat în documentarul „Paşaport de Germania” pe istoriile personale ale celor vânduţi.
„În documentar e prins acest spirit social special, care a creat arhitectura oraşelor săseşti din Transilvania. Primele case de bătrâni şi şcoli nu au existat în Germania, ci aici în Ardeal, în secolele 13-14. Ei au construit aici timp de 850 de ani. Iar acest lucru rămâne o punte între România şi Germania. «Paşaport pentru Germania» vorbeşte despre drama personală a celor au fost nevoiţi să se rupă de pământul strămoşesc. A rămas drama personală pentru că nu este uşor să rupi rădăcinile. Chiar dacă au plecat în Germania ei nu erau acasă acolo. Dacă stai de vorbă cu ei observi un soi de melancolie, e o dramă a identităţii. Ai cui sunt, de unde vin?!”, a mai spus Georgescu.
„Iohannis, un produs al unei dureri fantomă”
În opinia lui Georgescu, Klaus Iohannis, este un produs al acestei dureri fantomă, cu bunele şi cu relele lui.
„Sper ca omul Johannis şi politicianul Johannis să îşi poată păstra atributele germanilor, cinstea, onestitatea, modul de a te organiza, înclinaţie spre eficienţă, reţinut în atitudine, care vine din această închistarea în comunitatea lor. Este în fibra lui genetic acest mod de a fi”, a mai spus Răzvan Georgescu.
Răzvan Georgescu, fiul renumitului dirijor Remus Georgescu, a fost crescut la Timişoara în spiritul german. Acesta a urmat şi Liceul „Nikolaus Lenau”, pe vremea în care românii erau minoritari în liceul german din oraş.
„Acum 20-25 de ani erai erau vecinii noştri, vecinii românilor. Eu eram printre puţinii români care învăţau la şcoala germană. Eram minoritar printre ei. După război, în Germania s-au refugiat 12 milioane de etnici. Saşii şi şvabii au rămas însă în România. Nu au fost izgoniţi imediat, au putut să îşi păstreze cultura şi limba, au putut să înveţe în şcolile lor. Ei au fost nevoiţi să plece mai târziu, aşa că am putut să preluăm influenţa lor”, a mai declarat Răzvan Georgescu.
„E o dramă a identităţii”
Politica naţional-comunistă a dus la dispariţia, peste noapte, a peste un sfert de million de persoane. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Securitatea i-a vândut pe etnicii germani ca la piaţă.
„Saşii şi şvabii sunt acasă în România. E casa lor şi patria lor. Din păcate, această campanile electorală a celor de la PSD a făcut mult rău românilor, care ştiu să dea dovadă de toleranţă şi respect. Avem un popor tolerant şi cald, iar să renege aceste calităţi în scop electoral, nu este cinstit”, a maia firmat Răzvan Georgescu.
Regizorul a confirmat că media din Germania a acordat o mare importanţă alegerilor prezidenţiale din România tocmai datorită candidaturii lui Klaus Johannis, iar în ce îl priveşte pe Victor Ponta a existat o mare doză de reţinere.
„Sunt convins că Johannis poate aduce ceva nou în politica din România. Există mulţi oameni cu cap în ţară. Sunt convins că va deschide uşi pentru România”, a mai spus regizorul.
„Paşaport pentru Germania“, cum a vândut Ceauşescu ca la piaţă un sfert de milion de cetăţeni ai României
FOTO Fabuloasa poveste a şvabilor: „Primului îi era hărăzită moartea, celui de-al doilea munca, celui de-al treilea pâinea”
Se încarcă comentariile...
