Urmaşii unuia dintre cei mai bogaţi români primesc de la Stat despăgubiri de 37 de miloane de dolari. Avocaţii iau jumătate din sumă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Steven Ausnit, fiul marelui industriaş interbelic, Max Ausnit FOTO Arhivă
Steven Ausnit, fiul marelui industriaş interbelic, Max Ausnit FOTO Arhivă

Statul Român le-a virat moştenitorilor lui Max Ausnit, marele industriaş interbelic, prima tranşă din despăgubirile pentru uzinele Titan-Nădrag-Călan. Fiul lui Max Ausnit a declarat că avocaţii primesc jumătate din suma totală. Practic, din totalul despăgubirilor avocaţii iau jumătate din sumă, iar restul se împarte între trei moştenitori.

Urmaşii marelui industriaş interbelic, Max Ausnit, au primit recent prima tranşă de bani din despăgubirea de 37 de milioane de euro pe care România o plăteşte pentru confiscarea, de la Ausnit, a uzinelor Titan-Nădrag-Călan. Procesul pentru acordarea despăgubirilor a început în 2001. În anul 2011 s-a dat sentinţa finală care le dădea dreptul moştenitorilor lui Ausnit să primească despăgubiri de 37 de milioane de dolari.

Timp de trei ani Statul nu a mişcat un deget în această direcţie, iar la începutul acestei luni, urmaşii lui Ausnit au primit prima tranşă din banii care vor fi acordaţi eşalonat, pe o perioadă de cinci ani. O parte interesantă a acestui proces de despăgubiri este onorariul avocaţilor. Fiul lui Max Ausnit, Steven, acum în vârstă de 90 de ani, a declarat că jumătate din despăgubiri le primesc avocaţii casei de avocatură Rubin Meyer Doru & Trandafir, care au reprezentat familia Ausnit în procesul cu Statul.

Avocaţii iau mai mulţi bani decât fiul lui Ausnit

Potrivit lui Steven Ausnit, înţelegerea cu avocaţii a fost ca aceştia să ia jumătate din sumă în cazul în care câştigă. În cazul unui eşec, avocaţii nu ar fi primit nimic. Astfel, s-a ajuns în situaţia în care avocaţii primesc o sumă de bani mai mare decât fiul industriaşului deposedat abuziv de comunişti. Astfel, Ausnit a declarat că din totalul de 37 de milioane de dolari, 50 la sută primesc avocaţii, iar restul de 50 la sută împarte cu un verişor al său. Din suma care îi mai rămâne, Ausnit trebuie să îi dea 50 la sută cumnatei sale.

„Din total eu rămân cu o optime”, a declarat Steven Ausnit, care îi este recunoscător Statului pentru despăgubirile acordate. „E o bucată mică din valoarea pe care o aveam, dar nu mă plâng pentru că în alte ţări, alţii care au fost în situaţia mea nu au căpătat nimic. România măcar a făcut ceva”, a spus Steven Ausnit. Fiul fostului industriaş interbelic a mai primit de la Statul Român despăgubiri de aproximativ două milioane de dolari pentru uzinele de la Reşiţa, dar a revendicat şi o pădure de 11.000 de hectare de la Nădrag. În urma unor procese, care au durat câţiva ani, şi pe care Ausnit le-a pierdut, acesta a renunţat să mai lupte pentru pădure, care a rămas în proprietatea Statului.

Steven Ausnit este foarte ataşat de România, unde vine în fiecare an şi unde a dezvoltat chiar o afacere în care a investit, alături de asociaţii săi români, două milioane de euro. E vorba de cea mai modernă parcare de camioane din România, construită la standarde europene. Ausnit şi partenerii săi intenţionează să dezvolte acest proiect, dar şi să iniţieze alte afaceri, existând un plan de construire, la Lugoj, a unui outlet similar „Pandorf”-ului de la Viena. Într-un interviu acordat cu ocazia unei vizite în România, Ausnit a declarat că investeşte în România pentru a le da un motiv nepoţilor săi să vină în ţara în care tatăl său a fost unul din cei mai puternici oameni de afaceri interbelici.

Unul din cei mai mari industriaşi români, Max Ausnit s-a născut în anul 1888 la Galaţi, într-o familie de emigranţi din Ucraina. A pus bazele primei întreprinderi de sârmă din vechiul regat al României. Max Ausnit a condus Uzinele şi Domeniile de Fier din Reşiţa, aceasta având cel mai mare capital social din România (1 miliard lei), cea mai mare cifră de afaceri, cei mai mulţi angajaţi - 16.669 în anul 1938, respectiv, 22.892 în 1948. Împreună cu fratele său Edgar deţinea societatea Titan-Nădrag-Călan cu peste 4.900 de angajaţi în 1938. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a rămas în străinătate, retrăgându-se în final în Statele Unite ale Americii, unde a decedat în anul 1959. Toate proprietăţile sale au fost confiscate de guvernul comunist în 1948.

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite